2025 a fost pentru români un an în care economia și-a pus cu adevărat amprenta asupra vieții cotidiene. Creșterea lentă, inflația ridicată și stagnarea veniturilor reale nu au rămas simple statistici în rapoarte oficiale: au fost resimțite la facturile lunare, în coșul de cumpărături și în deciziile de cheltuieli ale familiilor.
De la alimente și energie, până la transport și servicii, majorările de prețuri au pus presiune pe bugete, iar mulți au trebuit să se adapteze rapid la condiții financiare tot mai strânse. În paralel, salariile și pensiile nu au ținut pasul cu scumpirile, iar consumul a devenit mai prudent.
Iată principalele moduri în care economia a pus presiune asupra vieții de zi cu zi:
1. Creșterea economică a rămas la nivele modeste
Prognozele oficiale arată că economia României a avut o creștere modestă în 2025, sub așteptările de la începutul anului. Aceasta se traduce printr‑o economie care nu „impinge” cu adevărat veniturile sau consumul casnic.
În perioada ianuarie-septembrie 2025, Produsul intern brut a crescut cu 0,8% comparativ cu primele 9 luni din 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
2. Inflația a erodat puterea de cumpărare
Prețurile au continuat să crească, iar inflația a stagnat la niveluri ridicate – aproape 10% în noiembrie 2025, potrivit datelor oficiale, cea mai mare din ultimii ani. Acest lucru înseamnă că bani de la un an la altul cumpără mai puțin.
Principalele cauze: creșterile de TVA și eliminarea plafonului la energia pentru gospodării, care au împins prețurile produselor alimentare, serviciilor și utilităților în sus.
3. Salariile nu au ținut pasul cu scumpirile
Deși salariile nominale au crescut într‑o măsură, în termeni reali – adică ajustat cu inflația – veniturile românilor au scăzut. Datele oficiale arată că în trimestrul al treilea din 2025, salariul mediu net a crescut nominal cu aproximativ 4,6% față de anul precedent, dar inflația mult mai mare a dus la o contracție reală a puterii de cumpărare.
În practică, asta înseamnă că, în medie, pentru același efort de muncă, românii au putut cumpăra mai puține bunuri și servicii decât în 2024.
4. Mâncarea, utilitățile și serviciile s‑au scumpit simțitor
Românii au resimțit cel mai mult creșterile la alimentație, energie și servicii, inclusiv tarife la utilități, restaurante sau transport – toate acestea au urcat semnificativ în 2025. Tendința a fost vizibilă în achizițiile de zi cu zi, unde familiile au început să fie mai selective în cheltuieli.
5. Creșterea economică lentă afectează locurile de muncă
Cu o economie în expansiune modestă, și piața muncii a încetinit: multă lume a simțit că noi locuri de muncă bine plătite apar mai greu, iar negocierile pentru majorări salariale s‑au răcit, în special în sectoarele publice, unde salariile au fost practic înghețate prin deciziile politice ale anului.
6. Consum mai rezervat și cheltuieli tăiate
Pe fondul scumpirilor și al veniturilor real scăzute, mulți români și‑au reevaluat bugetele familiei: mai puține vacanțe, cumpărături mai atente, renunțări la cheltuieli neesențiale și o tendință de economisire mai pronunțată – exact reacțiile pe care le așteaptă economiștii într‑un an „sub presiune”.
Pentru o mare parte a populației, 2025 a fost despre adaptare, nu despre progres. Cifrele oficiale și prognozele externe arată că economia nu a reușit să accelereze în fața inflației și a constrângerilor financiare, iar efectul s‑a văzut direct în cumpărăturile zilnice, în facturi și în stilul de viață al oamenilor.
Foto: Freepik www.freepik.com


