RedactiaGuvernul a prezentat proiectul noii legi a salarizării unitare, aflat deja în transparență decizională, o reformă amplă care vizează întreg sectorul bugetar și care are ca obiectiv principal „reașezarea echitabilă a grilelor de salarizare”, nu creșterea generalizată a veniturilor.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare, documente care pot fi consultate AICI!
Având în vedere contextul guvernamental actual, proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat, luni, că proiectul reprezintă „un proiect îndelung așteptat” și că România se află „în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă”.
„Nu este o lege a creșterilor salariale”
Oficialul a subliniat că noua legislație nu urmărește majorări uniforme ale salariilor, ci corectarea dezechilibrelor acumulate în sistem.
„Acest proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariului bugetarilor, este un proiect de aducere echitate în sistem și ajustare”, a spus Pîslaru, explicând că actuala structură de salarizare „nu mai are corelațiile de rigoare”.
Reforma vine în contextul angajamentelor din PNRR, iar termenul limită pentru implementare este 31 august 2026.
Plafon bugetar: maximum 8 miliarde de lei
Un element central al proiectului este introducerea unui plafon strict pentru cheltuielile salariale.
„De la 166 de miliarde de lei cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei pentru această reformă”, a precizat ministrul.
Acesta a insistat că măsura elimină posibilitatea unor creșteri suplimentare negociate ulterior: „Nu va mai exista vreo tentație să zici că am mai putea găsi bani pentru nu știu ce familie ocupațională.”
Sporurile, reduse drastic
Una dintre cele mai importante modificări vizează sistemul de sporuri din sectorul public. „În momentul de față sunt 151 de sporuri. Noi eliminăm 87 dintre aceste sporuri”, a anunțat Pîslaru.
În plus, sporurile rămase vor fi plafonate: „Le vom limita la 20%.”
Ministrul a criticat modul în care sistemul a evoluat în ultimii ani: „Zona de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România.”
Conform proiectului, vor continua să existe: sporuri pentru condiții periculoase; sporuri pentru ture și muncă de noapte; sporuri din sănătate; sporuri pentru activități cu risc ridicat. Dar vor exista limite stricte.
Guvernul introduce o limită medie de 20% pentru totalul sporurilor acordate de fiecare ordonator principal de credite.
Performanța, introdusă ca criteriu de bonusare
Proiectul introduce pentru prima dată un mecanism unitar de recompensare a performanței în sistemul bugetar.
„Introducem un sistem între 10% și 20% din salariul de bază pentru maximum 30% dintre angajați”, a explicat ministrul, precizând că în primul an impactul bugetar va fi limitat la 4% din anvelopa salarială.
„Niciun salariu nu scade”, dar apar compensații
Un principiu esențial al reformei este protecția veniturilor existente. „Salariile nu scad. Protecția veniturilor – niciun venit nu va scădea”, a declarat Pîslaru.
Totuși, acolo unde noile grile duc la diferențe, statul va acorda compensații individuale: „Va fi o compensație individuală, nu colectivă.”
Ministrul a explicat că aceste sume vor acoperi diferențele rezultate din recalculare: „Salariul conform legii noi plus o compensație de 1.100 de lei.”
Creșteri selective: educație, cercetare și debutanți
În educație, ajustările sunt moderate: „Profesor universitar: creștere de aproximativ 3%”, a precizat ministrul.
În schimb, cercetătorii beneficiază de majorări mai consistente: „Creștere de 45% la salariul de bază”, după corectarea unei omisiuni din Legea 153/2017.
Pentru debutanți, veniturile vor crește până la: „Peste 5.600 – 6.800 lei”, pentru a crește atractivitatea intrării în sistem.
Administrația locală, ajustări de până la -11%
Reforma aduce și corecții în administrația locală, unde anumite salarii vor fi ajustate.
„Avem minus 11% în mediană”, a precizat ministrul, subliniind însă că „nimeni nu pierde din bani” datorită mecanismului de protecție a veniturilor.
Judecători și instituții autonome: discuții sensibile
Pîslaru a admis existența unor dezechilibre majore în zona justiției, unde veniturile au fost majorate în timp prin decizii judiciare.
„Judecătorii și-au crescut salariile mult peste grilă”, a afirmat acesta, precizând că noua lege urmărește readucerea sistemului la o structură unitară.
Pentru instituții precum ASF, ANCOM și ANRE, ministrul a spus că: „Există o dezbatere cu privire la exceptare sau preluare.”
Fără concedieri: 1,2 milioane de angajați vizați
Reforma vizează aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public, dar nu presupune concedieri. „Nu există niciun fel de plan de disponibilizări”, a precizat ministrul.
În final, oficialul a avertizat asupra costurilor lipsei de intervenție legislativă.
„Nerespectarea integrală a Legii 153 a condus la costuri de 7,14 miliarde de lei”, a spus Pîslaru, adăugând că „fără intervenție, costurile pot ajunge la 11,5 miliarde de lei”.
Proiectul urmează să intre în consultare publică extinsă cu sindicatele și familiile ocupaționale, urmând ca forma finală să fie transmisă Parlamentului pentru adoptare.
Foto: www.magnific.com
