Prognoză mai slabă pentru economia României: creștere de 0,1% și inflație de 7,9% în 2026

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și-a revizuit semnificativ estimările pentru 2026, anticipând o creștere economică de doar 0,1%, față de 1% în prognoza anterioară. În același timp, instituția a majorat prognoza privind inflația medie anuală la 7,9%.

Comisia estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale.

Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei în 2025, se arată în Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2026 – 2029.

“Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un șoc energetic major pe piața globală. Efectul inflaționist produs de creșterea prețurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecție a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent. O altă cauză a ajustării negative a prognozelor o constituie datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică privind contracția PIB-ului din trimestrul I cu 1,7% față de trimestrul corespunzător din anul anterior ca serie brută și cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025 ca serie ajustată sezonier. La acestea se adaugă rezultatele sub așteptări ale unor indicatori cu frecvență ridicată din primele trei luni ale anului, în special pentru cei care reflectă consumul gospodăriilor populației (comerțul cu amănuntul, serviciile populației, câștigurile salariale etc.)”, se menționează în Nota care însoțește documentul.

Pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere, potrivit sursei citate, o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv.

Și pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluție nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate
consumatorilor casnici.

Construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector, susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului.

“Pe partea de cheltuieli, având în vedere efectele mai pronunțate induse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, peste care s-a suprapus impactul inflaționist al conflictului din Orientul Mijlociu, s-a estimat o temperare a consumului privat în anul 2026 mai pronunțată decât cea prognozată anterior, determinând o contribuție negativă asupra creșterii economice. În contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență în luna august, se menține ipoteza unei accelerări de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul “Next Generation EU” care, printr-o gestionare responsabilă, va genera un avans de 4,2% al investițiilor brute. Formarea brută de capital rămâne, în continuare, principalul susținător al cererii interne. Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și, implicit, asupra creșterii economice”, se mai arată în documentul citat.

Dinamicile schimburilor internaționale au fost estimate descendent, pe fondul deteriorării previziunilor privind creșterea economică a principalilor parteneri externi, dar și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare ca urmare a conflictelor globale. Exportul net va avea un impact pozitiv ca urmare a majorării cu 1,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu o cvasi-stagnare a importului de bunuri și servicii (+0,1%), rezultată din restrângerea cererii interne.

Pe termen mediu, se mențin neschimbate estimările pentru creșterea economică, pe ansamblul perioadei 2027 – 2029, ritmul mediu anual pentru Produsul Intern Brut fiind de 2,2%, susținut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investițional.

Pe partea ofertei, creșterea se bazează pe o evoluție peste nivelul PIB a construcțiilor, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. Concomitent, se așteaptă redresarea treptată a sectorului industrial și intrarea în teritoriu pozitiv, susținând astfel avansul economiei.

Pentru sectorul terțiar se prevede o revigorare după evoluțiile modeste din perioada 2025 – 2026 prin dezvoltarea cu precădere a activităților moderne cu plusvaloare ridicată, fiind estimat un ritm mediu anual de 2,1% și cel mai mare aport la creșterea economică.

Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere a creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură.

Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual peste cel al Produsului Intern Brut, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare.

Conform prognozei CNSP, exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție ușor negativă la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii devansând-o pe cea a exportului de bunuri și servicii în urma revenirii cererii interne.

“Prognoza macroeconomică este supusă, însă, unui grad ridicat de incertitudine, persistența conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau
înăsprirea politicilor comerciale internaționale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice”, atrage atenția CNSP.

Pentru 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un PIB de 2.201 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 2,2%. Relansarea din 2027 va fi susținută de reducerea inflației și de condițiile de finanțare mai favorabile, se arată în prognoză. Creșterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.

CNSP a revizuit în urcare inflația medie anuală pentru 2026, la 7,9%

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 – 2029 varianta de primăvară.

Totodată, cu 1,7%, a fost revizuit indicele prețurilor de consum pentru sfârșitul anului, la 5,3%.

“Estimările privind inflația în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7 puncte procentuale pentru sfârșitul anului și cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul s-a resimțit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat și în prețul celorlalte categorii de bunuri și servicii, în special cele de transport”, se precizează în Notă.

Potrivit Comisiei, traiectoria dezinflaționistă, întreruptă în luna martie, este de așteptat a se relua din trimestrul III, odată cu eliminarea efectelor statistice ale creșterii tarifelor la energia electrică și aplicarea noilor cote de TVA și accize.

“În scenariul actual, s-a modificat și prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai. Trendul descendent al inflației se menține pe orizontul de prognoză, dar majorările din acest an se vor regăsi și în media anuală a anului următor. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2027, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o inhibare a consumului gospodăriilor populației”, arată CNSP.

Totodată, au fost operate corecții și în cazul prețurilor produselor industriale și costului în construcții, ca urmare a evoluțiilor din primele luni ale anului curent și sub presiunea prețurilor energetice și a materiilor prime. Aceste majorări, alături de creșterea inflației, au condus la corecția ascendentă a deflatorului PIB.

Conform CNSP, presiunile inflaționiste au înregistrat o intensificare semnificativă la începutul anului 2026. După o medie de 9,6% în primul trimestru, traiectoria ascendentă a prețurilor a depășit pragul de 10% în luna aprilie, ajungând la un avans anual de 10,7%, pe fondul efectului cumulat al majorărilor de preț din ultimele 12 luni, care includ liberalizarea pieței energiei electrice, creșterea cotelor de TVA și a accizelor, precum și scumpirea combustibililor, indusă de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

Pentru 2027, CNSP estimează o inflație medie anuală de 3,8% și de 3% pentru sfârșitul anului. În 2028, inflația medie anuală va coborî la 3%, iar în 2029 la 2,8%.

Foto: www.magnific.com