RedactiaCamera Deputaților a adoptat luni, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege pentru modificarea legislației privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Inițiativa legislativă a trecut cu 184 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și 16 abțineri, urmând să fie dezbătută și votată de Senat, care are rol decizional.
Proiectul introduce o serie de modificări privind regimul incompatibilităților, conflictelor de interese și aplicarea sancțiunilor, dar dezbaterile din plen au fost dominate de amendamentele adoptate în Comisia juridică și susținute de majoritatea formată din PSD și AUR.
Declarații de avere și pentru partenerii demnitarilor
Printre cele mai discutate modificări se numără un amendament propus de AUR, care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese nu doar la soții demnitarilor, ci și la persoanele aflate în relații „asemănătoare celor dintre soți” cu președintele României, parlamentari, membri ai Guvernului și alte categorii de înalți funcționari. Potrivit textului adoptat, declarațiile de interese financiare ale acestora vor fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Susținătorii amendamentului afirmă că măsura urmărește eliminarea posibilității ascunderii unor bunuri sau interese prin intermediul partenerilor de viață. În schimb, criticii au ridicat semne de întrebare privind definirea juridică a acestor relații și compatibilitatea prevederii cu legislația în vigoare.
Sancțiuni mai dure pentru incompatibilități și conflicte de interese
Proiectul introduce și un regim mai strict de sancționare a persoanelor pentru care există hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
Potrivit amendamentelor adoptate:
- constatarea definitivă a unei incompatibilități sau a unui conflict de interese va constitui abatere disciplinară;
- persoanele vizate vor putea fi decăzute din funcția sau demnitatea publică ocupată și nu vor mai putea ocupa funcții publice ori eligibile timp de până la trei ani;
- pentru cazurile deja soluționate definitiv, dar pentru care perioada de interdicție nu a expirat, încetarea mandatului sau a funcției va interveni în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
De asemenea, proiectul prevede amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru autoritățile care nu aplică sancțiunile stabilite definitiv și amenzi de până la 50.000 de lei pentru încălcarea interdicției de a ocupa funcții publice. Actele administrative sau juridice încheiate cu încălcarea acestei interdicții vor fi considerate nule absolut.
Contextul reformei privind integritatea
Modificările fac parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a legislației privind integritatea, aflat în atenția autorităților după schimbările produse de deciziile Curții Constituționale privind declarațiile de avere și obligațiile de transparență. În ultimele luni, proiectele privind reforma ANI și regimul declarațiilor de avere au generat dezbateri intense între partide, organizații civice și experți în drept constituțional, în special în ceea ce privește echilibrul dintre transparența funcțiilor publice și protecția vieții private.
După votul din Camera Deputaților, proiectul intră în dezbaterea Senatului, care va avea ultimul cuvânt asupra formei finale a legii.
Dacă va fi adoptat și de Senat, actul normativ va merge la promulgare și ulterior va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
