Premierul Marcel Ciolacu l-a invitat, săptămâna aceasta, la Guvern pe Academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, pentru a discuta despre măsurile propuse, ce vizează și fondurile pentru Academie, potrivit unor surse din domeniu.
Aceștia nu au anunțat oficial întâlnirea.
Conform surselor, Victor Opaschi, Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului, ar fi ”netezit” discuția cu Aurel Pop înainte de întâlnirea cu Premierul.
În pofida acestei întâlniri, Ioan-Aurel Pop a declarat, miercuri, că academicienii și angajații Academiei vor ieși cu toții în stradă dacă Guvernul va adopta măsuri de austeritate care să ducă la afectarea gravă a instituției. Acesta a mai afirmat că există contacte la nivelul Guvernului și speră să se găsească o soluție favorabilă.
Recent, Academia Română a transmis că intenţia Guvernului de a face reduceri de personal şi de cheltuieli, inclusiv în domeniul cercetării ştiinţifice riscă să provoace „o criză fără precedent şi fără ieşire” în acest sector, cu efecte grave.
„Academia Română consideră că măsurile propuse sunt complet contrare priorităţilor europene şi ţintelor asumate de România şi că este absolut necesară suplimentarea eforturilor financiare în vederea reducerii decalajelor în privinţa cercetării, iar nu diminuarea finanţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă factorul determinant al dezvoltării societăţii, al economiei şi civilizaţiei, alături de educaţie şi inovare. Susţinerea acestor trei piloni – cercetare, educaţie inovare – reprezintă o direcţie esenţială pentru ţările care şi-au propus să evolueze, nu numai să supravieţuiască”, a precizat Academia Română.
România are de 5 ori mai puțini cercetători decât media europeană
Academia Română subliniază că, în prezent, numărul cercetătorilor la nivel naţional este „foarte redus” în raport cu nevoile de dezvoltare a ţării. România se situează pe un loc „ruşinos” între ţările Uniunii Europene cu cel mai mic număr de cercetători la 1.000 de persoane ocupate, de cinci ori mai mic decât media UE, anume 2,00 cercetători în România faţă de 9,52 cercetători ca medie europeană.
”Este un moment critic şi trebuie să înţelegem că fără cercetare ştiinţifică, susţinută în mod responsabil, fără un sistem naţional de educaţie performant, şansele de dezvoltare ale ţării sunt minime. Este necesar ca sistemul universitar să includă în programele de învăţământ activităţi de iniţiere şi educaţie în domeniul cercetării ştiinţifice”, a transmis, într-un comunicat, Academia Română.
Potrivit acesteia, atractivitatea pentru cercetarea ştiinţifică este tot mai redusă, iar tinerii foarte talentaţi sunt racolaţi de companii şi universităţi străine, în condiţiile în care România nu are un program naţional coerent pentru identificarea acestora, pentru susţinerea şi includerea lor în cadrul unor entităţi de cercetare ştiinţifică performante, care să-i determine să lucreze în ţară, pentru ţară.
„Creşterea competitivităţii internaţionale a cercetării româneşti necesită predictibilitatea finanţării, creşterea fondurilor alocate, stabilitatea locului de muncă şi, obligatoriu, asigurarea infrastructurii de cercetare. Aceste premise creează cadrul dezvoltării unor programe comune de cercetare, cu participarea cercetătorilor din ţară şi din diaspora, şi creşterea vizibilităţii cercetării româneşti în lume”, atrage atenția Academia.
Academia Română a adăugat că, în condiţiile în care societatea românească se află într-o etapă „dificilă”, este necesară şi prioritară regândirea întregului proces de alocare a fondurilor pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, ca motor al economiei.
„Apreciem că actul normativ propus de Guvernul României plasează Academia Română într-o situaţie discriminatorie în raport cu sistemul universitar şi cu alte organizaţii de cercetare, care nu intră sub incidenţa acestuia. Astfel, în timp ce posturile vacante din universităţi şi organizaţii de cercetare rămân neafectate de ordonanţă, indiferent de performanţe, iar aceste entităţi nu se comasează, institutele de elită din Academia Română ar fi obligate să nu mai angajeze cercetători şi să-şi restrângă activitatea. Guvernanţii şi societatea românească trebuie să ştie că în nici o ţară din lume nu există cercetare aplicativă fără cercetare fundamentală, că procesul de cercetare, inclusiv interdisciplinară, în domeniile ştiinţei, parcurge ani importanţi în fază de laborator pentru a obţine rezultate care apoi să fie transferate în etapa experimentală şi după aceea, prin dezvoltare tehnologică, spre societate şi economia reală”, mai precizează Academia Română.