Jurnalul Digital

Robert Negoiță și sute de cetățeni ai Sectorului 3, la protestul pentru salvarea Parcului IOR

Primarul Sectorului 3 Robert Negoiță s-a întâlnit, joi – 31 august, cu sute de cetățeni ai comunității, în Parcul IOR din Capitală, pentru a trage un nou semnal de alarmă pentru salvarea terenului retrocedat ilegal din parc, zonă în care au avut loc și mai multe incendii, precum și tăieri masive de copaci.

Robert Negoiță l-a invitat la această întâlnire, printr-o scrisoare deschisă, și pe Primarul General la Capitalei Nicușor Dan pentru a răspunde ce decizie a luat cu privire la contestarea în instanță a dispoziției de retrocedare, însă acesta nu s-a prezentat. Totodată, Primarul Sectorului 3 i-a cerut lui Nicușor Dan să ofere explicații, după ce 4.000 metri pătrați de vegetație au ars recent în Parcul Alexandru Ioan Cuza – cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR.

Deși primarul Municipiului București nu a dat curs invitației edilului Sectorului 3, Robert Negoiță a răspuns întrebărilor cetățenilor aflați in parc.

Robert Negoiţă a reproșat Primăriei Municipiului Bucureşti faptul că în 2019 a contestat decizia judecătorească în baza căreia zona retrocedată din Parcul IOR revenea în patrimoniul Municipalităţii. Totodată, i-a cerut primarului general să atace în instanţă decizia de retrocedare, în condițiile în care acesta a promis că va analiza posibilitatea atacării în instanță a deciziei de retrocedare, dar au trecut deja şase luni, iar acest lucru nu s-a întâmplat.

Primarul Sectorului 3 a făcut și un mic bilanț al situației retrocedării terenului din parcul IOR: ”Primăria Sector 3 a făcut proces în instanță pentru a recupera această bucată de parc, de aproximativ 12 hectare, iar în 2019, Primăria Sector 3 a câștigat procesul cu ticăloșii, adică niște proprietari fără chip, ascunși, în spatele unei doamne în vârstă de vreo 80 și ceva, 90 de ani. Dar când zic ticăloși, s-ar putea să se includă și responsabilii de la Primăria Generală. Instanța decide nulitate absolută a dispoziției numărul 4333 din 18/05/2005 decizia Primarului General prin care se retrocedează acest teren. Deci, în 2019 noi am câștigat pe fond. Dar ce credeți că se întâmplă imediat? Primăria Generală face recurs, contestă decizia judecătorească prin care ne luăm parcul înapoi. În recurs, Primăria Generală susține că terenul a fost în patrimoniul Municipiului București, liber de construcții. Mai tare, terenul a fost în patrimoniul Municipiului București, liber de construcții, pe acesta neexistând construcții. Deci, nicio altă amenajare, nici anterior preluării și nici la momentul restituirii. Toată perioada au luptat împotriva noastră. După recursul lor la Înalta Curte, vine instanța și zice că nu justifică cererea reclamantului de desființare a dispoziției, adică a Primăriei Sectorului 3, atât timp cât nu are un drept de proprietate asupra imobilului și nici alt titlu determinant de starea de fapt a terenului în baza căruia exercită folosința, iar proprietarul de drept (Primăria Capitalei) nu vrea terenul”, a explicat primarul, precizând că Instanța nu are nicio vină pentru că proprietarul (Primăria Municipiului București), nu a vrut terenul înapoi.

”În acest context, eu cer de nenumărate ori primarului general să facă proces, plecând de la Hotărârea din 2019 unde se constată nulitatea absolută. Vine aici primarul general si face baie de mulțime și promite că în 6 săptămâni face proces. Astăzi sunt 6 luni și procesul nu apare”, a adăugat edilul Sectorului 3, aflat în proximitatea zonei retrocedate.

Conform acestuia, singura modalitate de a lua parcul înapoi este ca primarul general să semneze acel demers de a chema în judecată şi de a anula titlul de punere în posesie.

În ultimii ani, spațiul verde din zona retrocedată este distrus în mod sistematic, iar autoritățile nu fac nimic concret pentru a salva zona. Au avut loc numeroase incendii și tăieri masive de copaci, în timp ce alți copaci s-au uscat în mod misterior.

La aceeași dezbatere din Parcul IOR, Robert Negoiţă a cerut Municipalităţii să aprobe majorarea amenzilor pentru defrişări ilegale.

„Noi, Primăria Sector 3, am dat o Hotărâre de Consiliu în care îi cerem primarului general, plecând de la această speţă, să crească amenzile, pentru că noi venim şi amendăm degeaba cu 50 de lei. O sută de lei este amenda pe care o putem da pentru fiecare copac, iar legea prevede că pot plăti în 48 de ore jumătate din minim, adică 50 de lei. Noi le-am dat amenzi. Şi cu ce ajută? Credeţi că 2.000 – 3.000 de lei, cât sunt amenzile pe care le dăm noi şi pe care dânşii ori le plătesc, ori le contestă, îi descurajează? Noi am dat hotărâre cu două prevederi. Unu, să creştem amenzile de o sută de ori, ca să îi doară. Şi doi, să îi amendăm, şi asta putem să facem, de zece ori pe an, pe cei care nu menţin spaţiile verzi pe care le au în administrare”, a declarat Robert Negoiţă.

În același timp, Primarul Sectorului 3 nu este de acord cu varianta exproprierii, apreciind că în acest fel ar fi finanţată mafia retrocedărilor: „S-a vorbit foarte mult şi pe bună dreptate despre mafia retrocedărilor. Sunt unii oameni pe care îi consider ticăloşi – îmi cer scuze, e dur termenul, dar nu am altul mai la îndemână – care spun fix chestia asta: hai să îl expropriem. Ştiţi ce înseamnă asta? Că finanţăm mafia retrocedărilor, că dăm bani ticăloşilor, din bani publici. Nu cu acordul meu, nu cu acceptul meu! Ei ar trebui nu să primească zeci de milioane de euro din bani publici, ci ar trebui să stea la răcoare, acolo unde le e locul, să plătească pentru ce au făcut”.

Parcul Alexandru Ioan Cuza – cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR – este situat în partea central-estică a Bucureștiului, în Sectorul 3, în perimetrul delimitat de străzile Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Câmpia Libertății, Constantin Brâncuși, Baba Novac și Nicolae Grigorescu.

Cu o suprafață de aproximativ 85 Ha, este unul dintre cele mai mari parcuri din București și locul ideal de recreere pentru locuitorii cartierelor Titan, Dristor.

Amenajarea parcului a început în 1965 și s-a terminat cinci ani mai târziu. În acest parc se află Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” construită din lemn în stil maramureșean între anii 1994-1996.