RedactiaDoar 24% dintre utilizatorii de internet utilizează serviciile de e-guvernare (servicii publice digitale), în comparație cu media UE de 74%, conform unui raport publicat de Comisia Europene, privind stadiul evoluției deceniului digital.
Totodată, România are un scor de 48 în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni, față de media UE de 77. În mod similar, scorul pentru serviciile publice digitale pentru întreprinderi este de 45, sub media UE de 84, dar în curs de recuperare a decalajelor față de aceasta.
Comisia recomandă României să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice.
”PNRR-ul din România a contribuit cu aproximativ 1 570 de milioane euro la transformarea digitală a administrației publice. În ceea ce privește evoluțiile importante din ultimul an, Legea interoperabilității nr. 242 din 20 iulie 2022 a intrat în vigoare și se așteaptă ca, pe termen mediu, să îmbunătățească semnificativ calitatea serviciilor publice, trasabilitatea și transparența. Odată cu implementarea platformei naționale de interoperabilitate, instituțiile publice nu vor mai avea dreptul de a solicita informații care se găsesc pe platforma națională de interoperabilitate, iar prezența fizică a cetățeanului la ghișeu va fi redusă treptat”, se precizează în raportul Comisiei Europene.
Primul raport privind stadiul evoluției deceniului digital invită la acțiuni colective pentru modelarea tranziției digitale.
Primul raport privind stadiul evoluției deceniului digital, publicat pe 27 septembrie oferă o imagine cuprinzătoare a progreselor înregistrate în direcția realizării transformării digitale, care îi va oferi UE posibilitatea de a deveni mai suverană, mai rezilientă și mai competitivă din punct de vedere digital. El cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe care Europa și le-a stabilit pentru 2030, pornind de la patru piloni principali: competențele digitale, infrastructura digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale (IA) și digitalizarea serviciilor publice. Raportul include, de asemenea, monitorizarea angajamentului asumat prin Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale față de o transformare digitală securizată, sigură și durabilă, centrată pe cetățeni.
Raportul din 2023, primul dintr-o serie de rapoarte anuale, este un apel adresat statelor membre la acțiuni colective având ca scop abordarea lacunelor actuale în materie de investiții, accelerarea transformării digitale în Europa și intensificarea eforturilor în direcția atingerii obiectivelor programului de politică privind deceniul digital (PPDD). Adoptat de Parlamentul European și de Consiliu și intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023, PPDD include un sistem de guvernanță colaborativă între UE și autoritățile naționale.
Recomandările orizontale și recomandările specifice fiecărei țări din raportul pentru 2023 prezintă o cale clară și operațională de urmat. Recomandările vor sta la baza discuțiilor și a colaborării dintre Comisie și statele membre cu privire la modul în care ne vom atinge obiectivele comune. Această activitate va fi sprijinită prin implementarea unor proiecte multinaționale la scară largă, inclusiv a consorțiilor pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) nou introduse.
Iată, în continuare, care au fost principalele constatări în diferitele domenii abordate în raport.
Infrastructura digitală – conectivitate securizată
În cadrul obiectivului actual pentru 2030, acoperirea la nivel de gigabiți ar trebui să fie la dispoziția tuturor, la fel cum ar trebui să existe rețele 5G performante în toate zonele populate.
În prezent, rețelele de fibră optică, care sunt esențiale pentru asigurarea conectivității cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă, ajung doar la 56% din locuințe. 81% din populație beneficiază de acoperire 5G, procentul scăzând la 51% în zonele rurale. Cu toate acestea, implementarea rețelelor 5G autonome întârzie, iar tehnologia 5G nu corespunde încă, din punct de vedere al calității, așteptărilor utilizatorilor finali și nevoilor industriei. 55% din locuințele rurale nu sunt încă deservite de nicio rețea avansată, în timp ce 9% nu sunt încă acoperite de nicio rețea fixă.
Sunt necesare investiții suplimentare de până la cel puțin 200 miliarde euro pentru a asigura o acoperire completă la nivel de gigabiți în toată Uniunea, precum și o acoperire 5G în toate zonele populate. Statele membre ar trebui să își cartografieze lacunele în materie de conectivitate și să analizeze posibilitățile de finanțare pentru completarea investițiilor private în zone care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, inclusiv în zonele rurale și în cele îndepărtate, care beneficiază de cadrul de reglementare al UE favorabil investițiilor.
Semiconductori
Obiectivul actual pentru 2030 este ca UE să își dubleze cota din valoarea producției mondiale de semiconductori de ultimă generație, de la 10 % cât este în prezent până la 20 % din cota de piață mondială ca valoare.
Pentru a atinge acest obiectiv, Actul european privind cipurile, care a intrat în vigoare la 21 septembrie 2023, vizează dezvoltarea unui ecosistem prosper al semiconductorilor și a unor lanțuri de aprovizionare reziliente. Statele membre ar trebui să promoveze politici și investiții naționale pentru a stimula și mai mult capacitățile interne de proiectare și producție a cipurilor și pentru a dezvolta competențele locale în domeniul tehnologiilor avansate, în toate sectoarele.
Digitalizarea întreprinderilor
PPDD stabilește trei obiective pentru promovarea digitalizării întreprinderilor:
- cel puțin 75% dintre întreprinderile din UE ar trebui să adopte, în operațiunile lor, servicii de cloud computing, servicii care utilizează volume mari de date și/sau inteligență artificială (IA);
- peste 90% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (măsurarea utilizării diferitelor tehnologii digitale la nivel de întreprindere);
- numărul de unicorni (societăți evaluate la peste 1 miliard EUR) ar trebui să se dubleze.
Fără investiții și stimulente suplimentare, traiectoria de referință preconizată indică faptul că, până în 2030, doar 66% dintre întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 34% volume mari de date și 20 % IA. În plus, potrivit celor mai recente date disponibile, doar 69% dintre IMM-urile din UE ating un nivel de bază de intensitate digitală, cu progrese inegale și insuficiente de la un stat membru la altul. Pentru a îmbunătăți adoptarea tehnologiei, statele membre ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la beneficiile digitalizării întreprinderilor, precum și să promoveze și să sprijine centrele europene de inovare digitală.
Numărul de unicorni cu sediul în UE a crescut semnificativ în ultimul deceniu. Dacă tendința se menține, UE ar putea să își îndeplinească obiectivul înainte de 2030, dar numai în condițiile în care nu slăbește ritmul, dată fiind instabilitatea piețelor. Cu toate acestea, continuă să existe diferențe în raport cu alte economii avansate: la începutul anului 2023, numărul unicornilor cu sediul în UE era de doar 249, față de 1 444 în SUA și 330 în China.
Digitalizarea serviciilor publice
Obiectivele PPDD prevăd o accesibilitate online în proporție de 100% a serviciilor publice esențiale și, după caz, posibilitatea ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice, acces online la propriile dosare medicale electronice pentru 100 % dintre cetățenii Uniunii, precum și acces la identificarea electronică securizată pentru 100 % dintre cetățenii Uniunii.
Numeroase state membre sunt bine poziționate pentru a realiza digitalizarea completă a serviciilor publice și a fișelor medicale, precum și implementarea identității digitale pentru cetățenii lor. Cu toate acestea, sunt necesare investiții semnificative pentru a îmbunătăți disponibilitatea și performanța transfrontalieră a serviciilor publice. În ceea ce privește portofelul european pentru identitatea digitală, implementarea sa completă este în curs: potrivit estimărilor, aceasta va fi finalizată până în 2030 și va fi completată de moneda euro digitală, propusă în iunie 2023, noteaza Comisia Europeană.
Competențe digitale
UE s-a angajat să sporească competențele digitale de bază în rândul a cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să atingă cota de 20 milioane de specialiști în domeniul TIC până în 2030.
Cu toate acestea, raportul arată că, până în 2030 și în condițiile actuale, doar 59 % din populație va deține cel puțin competențe digitale de bază, iar numărul specialiștilor în TIC nu va putea depăși 12 milioane. Statele membre trebuie să acorde prioritate investițiilor în educație și competențe de calitate și să promoveze accesul femeilor la domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) de la o vârstă fragedă.
Raportul subliniază rolul de pionierat al UE în crearea condițiilor pentru o transformare digitală securizată, sigură și centrată pe factorul uman, conform Declarației europene privind drepturile și principiile digitale. UE a introdus măsuri de politică și legislative pertinente, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind inteligența artificială, Legea europeană privind libertatea mass-mediei și Comunicarea privind lumile virtuale.
Parteneriate internaționale
Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital subliniază importanța cooperării internaționale pentru promovarea valorilor UE cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune. S-au înregistrat progrese pe calea către atingerea acestui obiectiv în cadrul parteneriatelor digitale cu Japonia, Republica Coreea și Singapore, precum și al Consiliilor pentru comerț și tehnologie cu Statele Unite și India. De asemenea, UE și-a intensificat acțiunile în direcția sprijinirii transformării digitale a Ucrainei, integrând această țară în zona de roaming gratuit a UE.
Etapele următoare
Raportul include recomandări privind acțiunile, măsurile și politicile în domenii în care progresele sunt insuficiente. Statele membre vor prezenta acțiunile pe care intenționează să le întreprindă pentru a atinge obiectivele și țintele prevăzute în foile lor de parcurs naționale care urmează să fie publicate până la data de 9 octombrie.
În termen de două luni de la adoptarea raportului, Comisia și statele membre vor discuta observațiile preliminare, punând accent pe recomandările formulate de Comisie în raportul său.
Propusă în septembrie 2021, Calea către deceniul digital definește măsuri concrete de stimulare a inovării și a investițiilor în domeniul competențelor digitale, al infrastructurilor digitale, al digitalizării întreprinderilor și al serviciilor publice. Această declarație a fost completată în decembrie 2022 de Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale.
Pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește țintele și obiectivele digitale, Comisia a integrat în raportul privind stadiul evoluției deceniului digital indicele economiei și societății digitale (DESI), exercițiul anual de monitorizare a performanțelor Europei în domeniul digitalizării.
Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei a contribuit în mod semnificativ la acest exercițiu de monitorizare, în cadrul activităților sale de sprijinire și modelare a tranziției digitale. Centrul a publicat trei rapoarte care furnizează metodologii, concluzii și date în sprijinul îndeplinirii obiectivelor pentru 2030, atât la nivel european, cât și la nivel național: aceste rapoarte se referă la o metodologie de estimare a traiectoriilor UE către atingerea țintelor pentru 2030, la o cartografiere a instrumentelor de finanțare ale UE pentru realizarea obiectivelor deceniului digital și la o analiză comparativă internațională a investițiilor private în mai multe domenii tematice.
