Legea privind interoperabilitatea sistemelor de informații UE în domeniul frontierelor și vizelor, promulgată de Președinte

Președintele României Klaus Iohannis a semnat, marți, Decretul pentru promulgarea Legii privind asigurarea cadrului național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației (PL-x 292/2023).

Aceasta devine Legea nr.266/2023.

Pe 13 septembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, acest proiect de lege.

Actul normativ are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal necesar pentru aplicarea, la nivel naţional, a anumitor prevederi conţinute de Regulamentul (UE) 2019/817 şi Regulamentul (UE) 2019/818 în vederea interoperabilităţii dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei.

Prezenta lege asigură cadrul național pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor și vizelor, al cooperării polițienești și judiciare și al azilului și migrației, în aplicarea anumitor prevederi conținute de următoarele regulamente:

a) Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, 2 (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2019/817;

 b) Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2019/818.

În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) infracţiuni de terorism – infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare;

b) infracţiuni grave – infracţiunile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt sancţionate cu o pedeapsă privativă de libertate a cărei durată este de minimum 3 ani.

Principalele măsuri conţinute în proiectul de lege vizează: stabilirea autorităţilor ce intră în sfera definiţiei conceptului de „autoritate poliţienească” şi anume Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română şi Inspectoratul General pentru Imigrări, stabilirea autorităţilor care vor avea acces la Portalul european de căutare (ESP), şi anume cele determinate în scopul accesării/gestionării sistemelor de informaţii ale Uniunii Europene, identificarea autorităţilor desemnate în sensul regulamentelor, şi anume: Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Direcţia Generală Anticorupţie, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurile şi unităţile subordonate acestuia, Autoritatea Vamală Română, desemnarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în calitate de autoritate de supraveghere în sensul regulamentelor.

În scopul realizării obiectivelor stabilite de Regulamentul (UE) 2019/817 și de Regulamentul (UE) 2019/818, la nivelul Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se constituie Unitatea centrală interoperabilitate a sistemelor de informații a Uniunii Europene, organism fără personalitate juridică, denumită în continuare Unitatea centrală interoperabilitate.

Posturile necesare constituirii Unității centrale interoperabilitate se asigură prin suplimentarea numărului de posturi aprobat Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației din numărul total de posturi aprobat Ministerului Afacerilor Interne.

Mai multe detalii găsiți AICI.