RedactiaFondul Monetar Internaţional – FMI anticipează o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB, recomandând autorităţilor locale reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a susținut o conferinţă de presă, la București, la finalul vizitei începute pe 25 septembrie.
“Pachetul de măsuri fiscale recent adoptat este un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte ajustări suplimentare. Ţinta de deficit de 4,4% fixată iniţial este acum probabil imposibil de atins. iar noi proiectăm un deficit de 6 la sută din PIB. Deficitul fiscal va trebui să scadă sub 3%, aşa cum a fost agreat cu Comisia Europeană. Asta pentru a putea duce la eliberarea de noi fonduri din partea Uniunii Europene. Trebuie făcute alte ajustări pentru a ajunge la acest obiectiv”, a declarat Jan Kees Martijn.
”Noul pachet de măsuri fiscale îmbunătățește elaborarea politicilor în anumite domenii. Acesta lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din agricultură, construcții, industria alimentară, industria alimentară și sectorul IT și prin limitarea numărului de bunuri care fac obiectul cotelor reduse de TVA. Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii economice”, a adăugat el.
Potrivit FMI, pragurile pentru înregistrarea unei microîntreprinderi ar trebui scăzute. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu un nivel scăzut de venituri.
FMI estimează că rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
“În privinţa politicilor monetare, deşi presiunea preţurilor a început să fie moderată, BNR ar trebui să menţină o abordare atentă astfel încât inflaţia să ajungă în apropiere de ţintă până la mijlocul anului 2025. Politica monetară a ajutat la scăderea inflaţiei. Angajamentul BNR de a menţine dobânzile cheie până în 2023 este binevenită. Relaxarea politicii monetare ar trebui să aştepte până când inflaţia de bază este pe o ţintă de scădere predictibilă. În cazul unei revizuiri în creştere a preţurilor şi inflaţiei de bază, BNR ar trebui să înăsprească politica monetară. Decizia guvernului de a controla preţurile la alimente nu este o strategie bună pentru scăderea preţurilor”, a spus Jan Kees Martijn.
O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 25 septembrie – 4 octombrie pentru consultări cu autorităţile de la Bucureşti în baza Articolului IV din Statutul FMI. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
