RedactiaProiectul legii bugetului de stat pe anul 2025 și cel al bugetului asigurărilor sociale de stat a intrat marți dimineața în dezbaterea comisiilor pentru buget ale Camerei Deputaților si Senatului.
Începând cu ora 8:00, comisiile de specialitate vor examina și vor da avize pe bugetele ordonatorilor de credite, după care acestea vor fi dezbătute pe rând în comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului.
Miercuri, începând cu ora 14:00, Senatul și Camera Deputaților se reunesc în plen pentru dezbaterea celor două acte normative.
Votul final este programat pentru joi.
UPDATE:
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat, marți, că face tot posibilul să nu fie modificate taxele și impozitele.
”Măsurile au fost luate de Guvern în decembrie și am făcut calculul bugetului bazându-ne pe impozitele și taxele care sunt astăzi în vigoare și n-avem nicio intenție să modificăm aceste impozite și taxe. Reducem cheltuielile și ne încadrăm în 7% deficit. O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârșit acest buget fără să modificăm taxe și impozite în 2025, acesta este obiectivul nostru primordial și sunt convins că, dacă reușim să ținem sub control cheltuielile, vom reuși acest lucru fără nicio problemă”, a spus ministrul la dezbaterile generale privind bugetul pe 2025, în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanțe și bănci.
El a subliniat că economia României câștigă din ce în ce mai multe competiții în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene din această regiune, din Europa Centrală și de Est, este o economie sănătoasă, robustă și cu indicatori ”care ne dau motiv de mândrie”, precum PIB-ul per capita, creșterea economică constantă, productivitatea muncii sau investițiile din buget.
Tanczos Barna a transmis că, în ceea ce privește construcția bugetară, România este o țară cu un buget ce are un deficit ieșit din parametrii stabiliți la nivelul Uniunii Europene, un stat membru care are un plan de șapte ani de redresare a deficitului de la 8,6% la 3%, o economie care s-a împrumutat pentru a finanța acest deficit bugetar.
”Creșterea economică prognozată de Institutul de prognoză este de 2,5% pentru anul 2025. Produsul intern brut este în creștere și este estimat la 1.912 miliarde lei, câștigul salarial mediu net lunar este în continuă creștere și datorită intervențiilor guvernelor de majorare a salariului minim, iar un lucru îmbucurător este, de asemenea, creșterea numărului de angajați la nivel național și scăderea treptată a șomajului. Inflația e prognozată la 3,8% decembrie pe decembrie, 4,4% media anuală. Bazându-ne pe aceste cifre macroeconomice, pe acești indicatori macroeconomici, am propus un buget care, într-adevăr, ca primă țintă are încadrarea în deficitul de 7%, pe de o parte, datorită reducerii cheltuielilor la foarte multe capitole și datorită reformelor care se implementează pe parcursul anului de fiecare instituție în parte, prin reducerea cheltuielilor de personal per ansamblu, cu 5%, și a cheltuielilor de funcționare per ansamblu cu 5%, cu excepția câtorva instituții și vorbim aici de Ministerul Educației, Sănătății, Apărării și Ministerul Internelor”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Conform acestuia, este prognozată o creștere a veniturilor care să acopere creșterile de cheltuieli de anul trecut anualizate, respectiv creșterile de salarii și de pensii, care au un impact pe anul 2025 prin anualizarea acestor cheltuieli. Totodată, vor crește investițiile, care ajung la peste 150 de miliarde în 2025, o sumă record și datorită și faptului că acesta este vârful anual al investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, care se suprapun cu investițiile din fonduri structurale, respectiv investiții finanțate din bugetul național, din fondurile naționale.
Tanczos Barna a semnalat, pe de altă parte, că balanța comercială este în continuare o provocare foarte mare pentru România, deoarece exporturile, în comparație cu importurile, au pierdut teren. ”in 2023, 2024 și în 2025 ne vom confrunta cu acest fenomen de deficite gemene, twin deficit, și cred că este una dintre cele mai mari provocări pentru următorii 10 ani, închiderea acestui twin deficit, astfel încât producția internă să fie capabilă să furnizeze suficiente bunuri și servicii pentru piața autohtonă. Salariile și câștigul salarial evoluează pe un trend pozitiv la nivel național de câțiva ani și, datorită acestui lucru, putem să vorbim și despre creșterea încasărilor din impozitele și taxele aplicate salariilor, și această creștere de încasări se datorează creșterii volumului și masei de impozitare”.
În ceea ce privește indicatorii principali ai bugetului pe 2025, veniturile totale general consolidate pe cash sunt de 34,9% din PIB, cheltuieile bugetului general consolidat de 41,9%, deficitul este de 7%, soldul ESA, și soldul structural de 6,4%. Este estimată o creștere față de 2024 la total venituri de la 574 miliarde la 667 miliarde lei și la veniturile din economie de la 531 la 579 de miliarde lei. Cheltuielile ajung la 802 miliarde în 2025. Veniturile din TVA sunt estimate să crească la 7,1% din PIB, veniturile din accize se mențin la un nivel constant de 2,5% din PIB.
Amintim că Guvernul a adoptat bugetul sâmbătă, 1 februarie, şi l-a trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgenţă. Acesta e construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit de 7%.
Bugetul pentru 2025 prevede mai mulți bani pentru Servicii, Educație, Investiții, mai puțini pentru Agricultură, Externe sau Parlament.
Premierul Marcel Ciolacu a precizat că bugetul de stat pentru 2025 vine fără modificări de taxe şi impozite și prevede sume importante pentru investiţii şi dezvoltare. În paralel se reduc cheltuielile statului, cu 0,5% din PIB, a mai spus premierul.
„Investiţiile ajung la un nou record – 150 de miliarde de lei, un plus 30 de miliarde faţă de anul trecut”, a declarat Marcel Ciolacu în debutul şedinţei de Guvern de sâmbătă.
El afirmă că 20% din cheltuielile totale din 2025 reprezintă investiţii iar guvernul își propune să protejeze puterea de cumpărare mai ales a persoanelor cu venituri mici.
„În 2025, câştigul salarial net va creşte cu 6,1%, peste nivelul inflaţiei de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici”, a mai declarat Premierul.
Marcel Ciolacu a transmis că Guvernul va aloca anul acesta 11 miliarde de lei Programelor Anghel Saligny şi PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR şi 3,3 miliarde celor din fonduri europene.
„Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile”, a mai declarat Premierul.
După ședința de Guvern, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că bugetul este unul echilibrat. „Este un buget cumpătat, bazat pe o prognoză prudentă, un buget echilibrat. Avem bani suficienți pentru salarii, pensii și ajutoare sociale”, a spus ministrul.
