RedactiaExecutivul a aprobat, în ședința de joi, un memorandum prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este mandatat să continue procesul de renegociere și modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), început în timpul fostului Guvern Ciolacu. Ministrul Marcel Boloș a subliniat că obiectivul principal este absorbția completă a grantului de 13,1 miliarde de euro, fără penalități, până la termenul limită din 31 august 2026.
”Astăzi, în cadrul şedinţei de guvern, a fost aprobat memorandumul prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este mandatat să continue procesul de renegociere şi modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Aceasta înseamnă că activitatea care a fost începută pe timpul Guvernului Ciolacu are în prezent aprobarea necesară pentru a fi continuată şi pentru a duce la bun sfârşit modificarea PNRR prin renegociere cu Comisia Europeană. De ce este important să continuăm modificarea PNRR? Pentru a avea timpul fizic necesar, până la 31 august 2026, să ducem la bun sfârşit modificările care vor fi negociate şi aprobate de către Comisia Europeană, iar în cadrul acestor modificări obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul în valoare de 13,1 miliarde de euro să îl absorbim în întregime, fără penalităţi – e important acest lucru. Aceasta înseamnă că ne asigurăm că obiectivele de investiţii sunt realizate şi implementate până pe 31 august 2026”, a afirmat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, după ședința de Guvern.
”De asemenea, în cadrul bugetului alocat PNRR, în valoare de 28,1 miliarde de euro, avem şi componenta de împrumut. Ştim cu toții că această componentă de împrumut are o valoare de 14,9 miliarde de euro și, prin intermediul PNRR, din bugetul de 28,1 miliarde de euro ne implementăm obiective de investiții din diverse domenii – transport, infrastructură locală, educație, sănătate -, obiective de investiții în număr de 113. De aceea, pentru a ne proteja și pentru a proteja interesul financiar al României este nevoie ca demersul să fie dus la bun sfârșit, așa încât obiectivul pe care vi l-am menționat să îl punem în aplicare – acela de a absorbi maxim din grantul de 13,1 miliarde de euro. Știm cu toții că, până acum, am încasat 9,2 miliarde de euro din prefinanțare și cele două cereri de plată, că cererea de plată numărul 3, în valoare de 1,3 miliarde de euro, urmează să fie încasată parţial la sfârșitul lunii mai şi, de asemenea, foarte important, la sfârşitul lunii aprilie am depus aplicaţii de plată din politica de coeziune – care este cea de-a doua sursă de finanţare a României, având un buget de 44 de miliarde de euro – aplicaţii de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro”, a adăugat el.
Conform acestuia, este foarte importantă, la renegociere, partea de restructurare a cererilor de plată și propunerea Executivului va fi ca, ”pentru Cererea de plată numărul 4, să devansăm un număr de 55 de jaloane și ținte care deja sunt îndeplinite și, odată cu aceasta, să creștem valoarea bugetului cererii de plată cu 3 miliarde de euro, de la 2,7 miliarde euro cât era inițial, astfel încât, în final, când depunem Cererea de plată numărul 4, la sfârșitul lunii iunie – începutul lunii iulie, după modificarea PNRR, valoarea acesteia să ajungă în jur de 5,7 miliarde euro.”
Ministrul Boloș a precizat că unele proiecte cu progres redus vor fi înlocuite cu investiții deja finanțate din bugetul de stat, compatibile cu obiectivele PNRR, pentru a minimiza riscul de penalități.
”Totodată, știm că anumite obiective de investiții au avut un progres fizic și financiar destul de scăzute. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiții care corespund obiectivelor Planului Național de Redresare și Reziliență și au fost finanțate din surse ale bugetului de stat, deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale și, desigur, totodată, acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026, astfel încât riscul de penalități pe care îl avem, prin neducerea la bun sfârșit a obiectivelor de investiții, să fie minimizat. Prin urmare, astăzi guvernul a aprobat continuarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență”, a spus ministrul.
Acesta a precizat că, în cursul zilei de luni, va avea loc Comitetul interministerial de coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde se va discuta punctual de situaţia Cererii de plată nr. 4 şi, devansarea unui număr de 55 de jaloane şi ţinte.
”Obiectivul pentru modificarea PNRR este ca, în luna iulie, să avem decizia Consiliului ECOFIN, în măsura în care negocierile tehnice cu Comisia Europeană se finalizează, această decizie extrem de importantă şi esenţială, pentru ca diferenţa pe care o mai avem de încasat de la Comisie din bugetul PNRR, aproximativ 19 miliarde de euro, să intre în ţară. Subliniez, este extrem de important pentru România ca fondurile europene să ajungă în ţară. Ţin să subliniez că este o renegociere extrem de complexă, nu este o simplă schimbare de cifre, cum am văzut că se vehiculează în spaţiul public. Fac apel la responsabilitate şi, dacă pot spune aşa, înţelepciune din partea tuturor decidenţilor să putem continua partea aceasta de renegociere în condiţii de normalitate, astfel încât seriozitatea şi credibilitatea României în faţa autorităţilor Comisiei Europene să nu fie ştirbită şi să putem proteja interesele financiare ale României. Aceasta e situaţia care a fost dezbătută astăzi şi prezentată în şedinţa de guvern”, a afirmat Marcel Boloș.
Marcel Boloș a fost întrebat dacă se poate întrevedea un acord cu FMI.
”Nu cred că se pune problema sub nicio formă. Spuneam mai înainte că măsurile din domeniul fondurilor europene, procesul de consolidare fiscal-bugetară, respectarea angajamentelor pe care le avem faţă de Comisia Europeană trebuie să asigure un echilibru macroeconomic al României pentru că atunci când Fondul Monetar vine într-o ţară, oricare ar fi ea, să ştiţi că sunt reforme mult mai usturătoare decât cele pe care le avem, în PNRR, așa încât, spun încă o dată, răspicat, că aceste angajamente pe care le avem trebuie să le ducem la bun sfârșit. Nu se pune problema unui astfel de împrumut, buffer-ul, cel de la Ministerul Finanţelor, asigură, după cum spunea şi domnul ministru Tánczos, asigură în continuare plata salariilor şi a pensiilor, iar noi, în privința fondurilor, trebuie să intrăm în normalitate în privința absorbției”, a răspuns ministrul.
