RedactiaPartidul Național Liberal a decis, sâmbătă, în cadrul Consiliului Național, eliminarea dreptului de vot pentru Organizația de Femei și Organizația de Tineret în Biroul Politic Național – o măsură care a generat reacții dure și valuri de indignare atât în interiorul partidului, cât și în spațiul public.
Decizia vine în contextul în care reprezentarea femeilor în structurile de conducere ale PNL este deja la un nivel minim, iar Guvernul format sub conducerea liberalului Ilie Bolojan nu include nicio femeie din partea partidului.
În contrast, în guvernarea Nicolae Ciucă, PNL a avut două femei în funcții de ministru și mai multe în Cancelaria Prim-Ministrului – o dovadă că se poate, dacă există voință politică.
Decizia a fost criticată de Organizația de Femei a PNL și de cea de Tineret, care au transmis într-un comunicat comun că „este un exemplu perfect despre cum se construiește regresul sub masca modernizării”. Cele două structuri acuză conducerea că se întoarce „în Evul Mediu”, unde doar o mână de oameni decide pentru toți ceilalți.
În același timp, economistul și fostul deputat PNL Andreea Paul a lansat o campanie publică cu mesajul „Sunt mai competentă decât garnitura dvs. de miniștri!”, un apel pentru ca femeile cu expertiză solidă din educație, sănătate, administrație, antreprenoriat sau cultură să se implice activ în conducerea țării.
„Nu e lipsă de modestie, e un exces de luciditate și un surplus de responsabilitate. România 2025 are nevoie de lideri care nu doar vorbesc despre competență, ci o trăiesc și o respectă”, a scris Paul.
„Vrem mese unde se discută soluții, nu loialități. Româncele cu soluții pot forma 10 guverne mai competente decât cel actual”, a adăugat ea, în contrast cu direcția pe care o ia propriul partid.
De altfel, în 2024, PNL a eșuat și în respectarea cotelor legale de gen pentru lista de candidați la diaspora, trimițând o listă exclusiv masculină la Camera Deputaților, deși declara public că susține implicarea femeilor în politică.
În România, legea nu impune un număr fix de femei care trebuie să fie în partide, dar există obligații legale privind reprezentarea de gen pe listele electorale. Legea nr. 208/2015 privind alegerile parlamentare prevede la art. 52 alin. (2) că: „Listele de candidați propuse pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului trebuie să respecte criteriul reprezentării ambelor sexe, astfel încât numărul candidaților femei să reprezinte minimum 30% din totalul candidaților de pe listă.”
Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL, a declarat recent că partidul trebuie „să creeze culoar pentru oamenii performanți, fie femei, fie bărbați”. Însă în lipsa totală a femeilor din guvern și din structurile decizionale ale partidului, aceste declarații sună gol.
Această serie de excluderi nu face decât să confirme că, în PNL-ul actual, loialitățile interne sunt mai importante decât meritocrația și competența. Într-o Românie în care cazurile de violență împotriva femeilor și femicidul sunt tot mai frecvente, lipsa unei reprezentări reale a femeilor în forurile decizionale este nu doar o nedreptate, ci și o amenințare la adresa formulării unor politici publice relevante și eficiente.
Femeile vor să se implice. Au arătat-o în administrație, în societatea civilă, în mediul de afaceri și în comunitățile locale. Totuși, în absența completă a femeilor din Guvern și din structurile de conducere ale partidului, astfel de declarații par lipsite de credibilitate.
