Guvernul a adoptat legea de plată a pensiilor private. Cum se vor încasa banii

Guvernul a adoptat joi proiectul de lege privind plata pensiilor private, document care va intra în dezbaterea Parlamentului în procedură de urgență. Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu, a explicat modificările operate și impactul lor asupra participanților la Pilonul II și III, subliniind că actul normativ marchează o etapă-cheie în procesul de aderare a României la OECD.

„Este un proiect de lege care îndeplinește toate standardele europene, este stabilit după principiile OECD, după bunele practici internaționale. Definitivează, din punct de vedere legislativ, întreaga arhitectură a sistemului de pensii din România”, a declarat Armeanu.

Două modificări esențiale

Potrivit vicepreședintelui ASF, proiectul adoptat aduce două schimbări majore față de forma inițială:

• Valoarea lump sum-ului sau a sumei pe care o persoană are posibilitatea de a o retrage la începutul perioadei de plată s-a majorat de la 25% la 30%;
• Perioada în care plățile se vor face în viitor s-a micșorat de la 10 ani la 8 ani.

Aceste ajustări, spune oficialul, au fost făcute pentru a răspunde atât recomandărilor OECD, cât și dezbaterilor interne.

Cum se taxează sumele

Retragerea tranșei unice de 30% implică o serie de contribuții și impozite. Armeanu a precizat că „se va plăti mai întâi CASS-ul de 10% la valoarea întregului activ pe care participantul îl retrage. După care se calculează impozitul pe câștigul din capital, din care se deduce suma de 3.000 lei, precum și valoarea CASS-ului”.

El a subliniat că „în general, o astfel de impozitare determină un coeficient de aproximativ 12–13% din valoarea totală a activului”. În schimb, în cazul plăților lunare eșalonate, dacă suma este sub 3.000 lei, „nu se mai plătesc impozite și taxe”.

În ceea ce privește comisioanele percepute de fondurile de plată, Armeanu a precizat că „există un singur comision, acesta este de 0,05% lunar, aplicat la activul net. Nu există comision la transfer”.

Un avantaj al noului sistem este că banii rămași în fondurile de plată vor continua să fie investiți: „În fondul de plată, acești bani vor fi fructificați. În funcție de perioadă, randamentul poate varia între 20% și 50%”, a spus vicepreședintele ASF.

Proprietate și moștenire

Întrebat despre dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate, Armeanu a declarat: „Dreptul de proprietate este garantat. Exact în același mod în care este garantat și în momentul de față pe Pilonul II. Oamenii rămân proprietari în continuare pe contul respectiv”.

În privința moștenirii, el a explicat: „Fondul de plată programată se moștenește integral, fără niciun fel de condiție. În fondurile de plăți viagere, moștenirea depinde de produsul ales: fie se plătește integral la deces, fie restul ratelor până la scadență”.

ASF arată că legea răspunde unei recomandări prioritare a OECD, iar arhitectura nouă urmărește atât protecția participanților, cât și randamentul pe termen lung. Totodată, calibrul de 8 ani pentru plata programată a fost raportat la speranța de viață în România. „Speranța de viață la pensie este undeva la 16–17 ani. Noi când am calculat acel „10 ani”, ne-am încadrat în această speranță”, a explicat Armeanu.

În final, vicepreședintele ASF a rezumat spiritul legii: „Este un act legislativ de importanță sistemică, care oferă stabilitate și predictibilitate sistemului de pensii private din România”.

Foto: Designed by Freepik  www.freepik.com