RedactiaMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță deschiderea procedurii de transparență decizională a procesului de elaborare a proiectului de act normativ ”Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Acest proiect face parte din Pachetul 3 de măsuri fiscale, prin care Guvernul propune reducerea cu 10% a cheltuielilor administrație.
Cheltuielile bugetare se vor reduce în 2026 cu 3,367 miliarde lei, iar în perioada 2027 – 2030, scăderea cheltuielilor bugetare va fi de circa 5,766 miliarde lei anual. Media pe cinci ani va fi de 5,286 miliarde lei.
Conform MDLPA, ”Proiectul de lege vizează instituirea unor măsuri fiscal-bugetare şi are drept scop creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creșterea veniturilor, astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice. Pentru atingerea acestui scop, prin proiect, sunt instituite o serie de măsuri, astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, prin diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, și respectiv, prin creșterea veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale.”
Este un proiect amplu, cu foarte multe modificări, ce poate fi consultat AICI!
Una dintre cele mai importante măsuri cu impact bugetar imediat este reducerea numărului de consilieri personali și a posturilor de cabinet din administrația publică centrală și locală.
Potrivit Expunerii de motive, aplicarea noilor plafoane va conduce la o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală şi locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei.
La acestea se adaugă economii suplimentare, mai reduse ca valoare, dar permanente, precum: 410.444 lei anual prin reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale unor agenții guvernamentale (inclusiv Agenția Națională pentru Locuințe)
Proiectul de lege introduce și reduceri structurale la nivelul instituțiilor prefectului:
- diminuarea cu 25% a numărului maxim de posturi;
- termen de 90 de zile pentru finalizarea reorganizării, de la intrarea în vigoare a legii
În paralel, ordonatorii principali de credite din administrația centrală vor putea prelua atribuțiile compartimentelor suport de la structurile subordonate, măsură menită să reducă fragmentarea administrativă și costurile redundante
Plafoane și condiționări financiare pentru autoritățile locale
Pentru autoritățile locale, proiectul introduce mecanisme stricte de disciplină bugetară. Direcțiile finanțelor publice vor putea sista alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit și a sumelor de echilibrare în cazul nerespectării regulilor privind cheltuielile de personal sau obligațiile de raportare, cu excepția plăților sociale și salariale esențiale
Totodată, toate UAT-urile vor fi obligate ca, în termen de 6 luni, să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP). Nerespectarea obligației atrage, de asemenea, sistarea transferurilor de la bugetul de stat.
Venituri mai mari prin executare și sancțiuni
Pe partea de venituri, proiectul extinde instrumentele de recuperare a creanțelor locale:
- creanțele fiscale și bugetare locale vor putea fi cesionate către executori judecătorești sau operatori economici specializați;
- debitorii cu amenzi contravenționale neachitate timp de 90 de zile riscă suspendarea dreptului de a conduce autovehicule, măsură menită să crească rata de colectare .
Fond nou în bugetele locale
O altă modificare cu impact financiar este introducerea Fondului de regenerare locală, care poate reprezenta până la 5% din totalul veniturilor încasate ale bugetului local. Fondul este destinat conservării patrimoniului imobiliar cu valoare culturală și istorică, cu posibilitatea majorării acestuia pe parcursul anului bugetar
Poliția locală, recalibrată demografic
Cheltuielile cu ordinea publică sunt vizate prin redimensionarea numărului de polițiști locali:
- un polițist la 1.200 de locuitori pentru comune și orașe;
- un polițist la 6.500 de locuitori la nivel județean;
- UAT-urile sub 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală decât dacă o finanțează integral din venituri proprii, cu un plafon de maximum 3 posturi
Pe scurt, prezentul proiect de act normativ va contribui la:
1. Creșterea veniturilor bugetare
- La nivel local:
– Clarificarea şi extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale).
– Majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani.
– Publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară.
- La nivel central:
– Eliminarea unor scutiri fiscale considerate nesustenabile (ex: pentru cooperative agricole).
– Cesionarea creanțelor fiscale către entități specializate, pentru eficientizarea recuperării.
2. Reducerea cheltuielilor publice
- Reducerea personalului:
– 6.102 de posturi de consilieri personali;
– Reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului.
– Reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
– Reducerea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori.
- Limitarea salariilor:
– Plafonarea salariului preşedintelui ANRSC – economie estimată: 190.812 lei/an.
– Limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare.
- Reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru ANCPI, precum şi pentru ANL – economia estimată: 410.444 lei/an.
- Reducerea costurilor administrative: Asigurarea cheltuielilor centrelor militare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale – scădere presiune pe bugetele locale.
3. Eficientizarea administrației publice
– Simplificarea descentralizării (eliminare paşi birocratici).
– Reglementări mai flexibile privind inventarierea, transferul bunurilor proprietate publică şi privată a statului şi a UAT
– Instituirea rotației obligatorii pentru funcțiile publice sensibile → combaterea politizării şi stagnării.
– Introducerea evaluărilor multianuale şi evaluării pe bază de competențe pentru funcționarii publici.
– Permisiunea de a lucra cu timp parțial în două autorități diferite → flexibilitate și eficiență.
4. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale
– Extinderea executării silite asupra: indemnizațiilor asistenților personali; venitului minim de incluziune (VMI) – începând cu 2026.
– Interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV).
– Publicarea listelor cu debitorii persoane fizice şi juridice → presiune publică pentru conformare.
5. Autonomie și control local sporit
– Autoritățile locale primesc atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc → control adaptat comunității.
– Posibilitatea de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități.
– Drept de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice.
– Înființarea Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale), conform expunerii de motive a proiectului de lege.
MDLPA justifică măsurile prin necesitatea reducerii deficitului bugetar de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% până în 2031, într-un context de consolidare fiscală impus atât de angajamentele europene, cât și de presiunile asupra finanțelor publice.
UPDATE: Declarații Cseke Attila
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că în anul 2026 autoritățile locale vor putea alege, ca măsură temporară, reducerea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea numărului de posturi va deveni obligatorie. Dacă proiectul legislativ va intra în vigoare în luna februarie, termenul-limită pentru aplicarea măsurilor este 1 iunie 2026.
Proiectul de lege se află din nou în transparență publică și urmează să fie definitivat în coaliție, înainte de a intra în procedura de avizare guvernamentală. Cseke Attila a subliniat că impozitele locale rămân venituri ale autorităților locale și nu vor fi preluate la bugetul central.
Potrivit ministrului, aproximativ 13.000 de posturi din administrația locală ar urma să fie desființate până în iunie 2026. Reducerea de 30% a posturilor din organigrame nu va duce peste tot la concedieri, deoarece în multe unități administrativ-teritoriale vor fi eliminate doar posturi vacante, acolo unde personalul a fost gestionat eficient. Totuși, în UAT-urile cu organigrame aproape complet ocupate, măsurile vor duce și la reducerea posturilor ocupate.
Ministrul a mai precizat, la Digi24, că doar un sfert dintre autoritățile locale își pot susține cheltuielile salariale din venituri proprii, iar pentru restul va fi necesar un nou mecanism de sprijin bugetar. Nerespectarea măsurilor prevăzute în pachet poate duce la sistarea alocărilor de la bugetul de stat. Din 2027, reducerea numărului de posturi va fi singura opțiune posibilă.
Foto: Freepik www.freepik.com
