Alegeri Parlamentare 2024: Câți candidați se luptă pentru un loc în Senat și Camera Deputaților

Duminică, 1 decembrie 2024, chiar de Ziua Națională a României, românii sunt chemați la urne pentru a decide componența viitorului Parlament, în cadrul alegerilor parlamentare care marchează un moment esențial pentru scena politică națională.

Biroul Electoral Central (BEC) a înregistrat toate candidaturile depuse de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților naționale, iar procesul de înregistrare a fost finalizat pentru 31 de partide și alianțe, precum și pentru 19 organizații ale minorităților naționale.

La alegerile parlamentare din 2024 pot candida persoanele care dețin cetățenia română și au domiciliul stabilit în România.

Pentru a fi ales în Camera Deputaților, un candidat trebuie să fi împlinit vârsta de cel puțin 23 de ani până în ziua alegerilor inclusiv, conform Constituției. La cazul Senatului, vârsta minimă pentru candidaturi este de 33 de ani, împliniți până în ziua votului.

Candidații se pot înscrie pe listele unui partid sau alianțe politice, sau pot candida ca independenți. Este important de menționat că o persoană nu poate figura simultan pe listele unui partid și ca independent.

De asemenea, fiecare candidat poate opta fie pentru un loc în Camera Deputaților, fie pentru unul în Senat, dar nu poate candida pentru ambele funcții sau în mai multe circumscripții electorale.

Câți senatori și deputați vor fi aleși

În urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, Parlamentul României va fi format din 466 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, vor fi aleși 330 de deputați și 136 de senatori.

La alegerile parlamentare 2024 s-au înscris 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale. PSD are cei mai mulți candidați la alegerile parlamentare 2024 – 639, iar PNL are 630.

Câți candidați au înscris partidele la alegerile parlamentare:

• Partidul Social Democrat – 639;
• Partidul S.O.S. România – 636;
• Partidul National Liberal – 630;
• Alianţa pentru Unirea Românilor – 621;
• Forţa Dreptei – 619;
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 596;
• Uniunea Salvaţi România – 589;
• Partidul Social Democrat Independent – 477;
• Partidul National Conservator Român – 435;
• Partidul România în Acţiune – 424;
• România Socialista – 333;
• Partidul Social Democrat Unit – 329;
• Alternativa pentru Demnitate Naţională – 294;
• Reînnoim Proiectul European al României – 273;
• Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi – 263;
• Alianţa National Creştină – 244;
• Patrioţii Poporului Român – 172;
• Partidul Oamenilor Tineri – 149;
• Partidul Ecologist Român – 128;
• Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 100;
• Partidul Noua Românie – 73;
• Liga Acţiunii Naţionale – 64;
• Partidul Republican din România – 25;
• Partidul Oamenilor Credincioşi – 14;
• Partidul Verde – 10;
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 10;
• Uniunea Geto-Dacilor – 8;
• Partidul Patria – 7;
• Partidul Dreptăţii – 4;
• Partidul Pensionarilor Uniţi – 1;
• Partidul Phralipe al Romilor – 1.

Cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale înscrise la alegerile parlamentare:

1. Asociaţia Macedonenilor din România;
2. Uniunea Elenă din România;
3. Uniunea Democrată Turcă din România;
4. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;
5. Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.;
6. Uniunea Croaţilor din România;
7. Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;
8. Forumul Democrat al Germanilor din România;
9. Uniunea Polonezilor din România;
10. Uniunea Armenilor din România;
11. Asociaţia Liga Albanezilor din România;
12. Uniunea Ucrainenilor din România;
13. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;
14. Uniunea Culturală a Rutenilor din România;
15. Uniunea Bulgară din Banat – România;
16. Uniunea Sârbilor din România;
17. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;
18. Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”;
19. Forumul Cehilor din România.

Găsiți AICI listele candidaților la Senat și Camera Deputaților.

Conform legislației, partidele politice care obțin cel puțin 5% din voturile naționale sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții vor intra în Parlament. În ceea ce privește alianțele electorale, pragurile sunt mai ridicate:

• 8% pentru alianțele formate din două partide,
• 9% pentru alianțele formate din trei partide,
• 10% pentru alianțele formate din mai multe partide.

Aceste praguri sunt stabilite pentru a asigura o reprezentare echitabilă și proporțională a partidelor în Parlamentul României.

Procesul electoral va fi organizat în conformitate cu reglementările legale în vigoare, iar votul se va desfășura prin secret, asigurându-se astfel protejarea dreptului de vot al fiecărui cetățean.

Românii din diaspora, aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne

Românii din diaspora sunt aşteptaţi să voteze sâmbătă și duminică, pentru a-și alege reprezentanții în noul Parlament, procesul electoral având loc în cele 950 de secții organizate în străinătate.

Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral.

Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 6.840 de persoane s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la scrutinul din 1 decembrie.

Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA.

Totodată, au depus cereri pentru a vota la parlamentare la o secţie 6.067 de alegători. Cele mai multe cereri au venit de la românii din Ţările de Jos (1.512), Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410).

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

• au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;
• nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de a alege la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Fiecare alegător va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.