RedactiaDupă vizita cu surle și trâmbițe a ministrului de externe Oana Țoiu în Statele Unite, scena politică de la București e zguduită de o veste care cade ca un trăsnet: SUA își retrag o parte din militarii dislocați în România!
Potrivit surselor noastre, decizia ar fi rezultatul direct al discuțiilor purtate de Țoiu peste Ocean, discuții care ar fi stârnit neliniște inclusiv la Washington. În joc ar fi fost o „reevaluare” a prezenței americane pe flancul estic – reevaluare pe care unii specialiști o numesc „cel mai mare pas înapoi din ultimul deceniu”.
Criticii Guvernului vorbesc deja despre „un eșec de proporții” și despre „diplomația selfie” a Oanei Țoiu, care ar fi pus mai mult accent pe imagine și pe postări din Washington decât pe rezultate concrete pentru securitatea națională.
În tot acest timp, ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, ar fi cooperat cu partea americană, însă rezultatul final ridică semne de întrebare: cum s-a ajuns ca baza Mihail Kogălniceanu să piardă forțe americane exact în contextul tensionat de la graniță?
Liviu-Ionuț Moșteanu a fost criticat în ultimele luni pentru declarațiile sale contradictorii despre pregătirea armatei române. În timp ce afirma că „armata este pregătită”, a recunoscut că multe scenarii sunt doar „teoretice” și greu de evaluat. Tot el a respins criticile legate de exercițiul de mobilizare a rezerviștilor, numindu-le „propagandă rusă”. Mulți comentatori au spus însă că ministrul se ascunde în spatele lozincilor și nu oferă răspunsuri clare despre dotarea reală a armatei sau despre modul în care sunt cheltuiți banii pentru apărare.
O întrebare legitimă este dacă ministerul condus de Moşteanu gestionează cu suficientă seriozitate riscurile de securitate?
Cert este că România pierde trupe americane, iar vinovații ar trebui să dea explicații!
SUA retrage militari din România
Administrația Donald Trump este pe cale să retragă „mii de soldați” americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare de-a lungul flancului estic al Europei și a subliniat o reorientare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, scrie publicația ucraineană Kyiv Post, care citează oficiali americani și europeni care cunosc subiectul.
Această decizie vine într-un moment de anxietate crescută, după intensificarea incursiunilor rusești în spațiul aerian NATO, inclusiv în România. De asemenea, ea coincide cu aparenta mișcare a președintelui SUA de a „intensifica” eforturile de a convinge președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, însă decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex aflat în desfășurare.
În prezent, România găzduiește aproximativ 2.000 de militari americani. Cel mai numeros detașament, format din peste 1.500 de militari, se află la baza de la Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, aproximativ 200 de militari americani asigură operarea scutului antirachetă Aegis Ashore, iar la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt prezenți peste 100 de militari.
Reacția MApN
”România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, a precizat MApN într-un comunicat transmis miercuri dimineața.
Ministerul Apărării Naționale spune că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
”Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”, se mai arată în document.
Conform ministerului, redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.
”Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, mai precizează MApN.
Foto: U.S. Army
