RedactiaBanca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,8% (de la 3,5%), prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și estimează că aceasta va coborî la 3,1% la sfârșitul lui 2026.
”Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2026, urmând a se menține relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor. În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflației de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coșului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflației din luna noiembrie 2024, inflația IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârșitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026”, se arată în Raportul asupra inflației, din februarie 2025.
Revizuirea aferentă lunii decembrie 2025 este de +0,3 puncte procentuale, determinată în principal de scumpirile de la începutul anului (produsele din tutun, serviciile cu prețuri administrate), dar și de o dinamică mai pronunțat persistentă a inflației de bază, parțial contrabalansate de perspective ușor mai optimiste pe segmentul LFO.
”În schimb, la orizontul proiecției anterioare (trimestrul III 2026), dinamica anuală a IPC este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, îndeosebi ca urmare a revizuirii în jos a inflației de bază. Balanța riscurilor este evaluată a rămâne înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria descrisă în scenariul de bază. În contextul actual, riscul unei intensificări a protecționismului comercial s-a amplificat. Pe plan intern, configurația viitoare a schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale ridică o serie de semne de întrebare”, conform raportului.
În următorii doi ani, principala contribuție dezinflaționistă este atribuită evoluției ratei inflației CORE2 ajustat, conform prezentării.
Traiectoria continuu descendentă va fi susținută de corecția graduală a așteptărilor privind inflația, de reducerea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import, precum și de preconizarea apariției unui deficit de cerere în economie încă de la începutul acestui an, în contextul măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de autorități.
”După mai mulți ani în care am avut un excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliție de guvernare, ordonanța de la sfârșitul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar și bugetul prezentat și aprobat în Parlament, țara intră într-o perioadă de deficit de cerere. Să vedem cum funcționează. Important este ca în combinație – politica fiscală, politică monetară – această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și mai ales pe absorbții de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat. Deci, să avem o inflație în scădere și creștere economică, nu mare, dar oricum creștere economică”, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
Potrivit acestuia, revizuirea ascendentă a prognozei până la finele anului curent reflectă accentuarea unor presiuni recente pe segmentul alimentar, precum și menținerea presiunilor inflaționiste încă ample provenind din partea costurilor cu forța de muncă.
”Conform scenariului de bază actualizat al proiecției, după atingerea nivelului de 5,14 la sută în decembrie 2024, rata anuală a inflației IPC din România va urma o traiectorie predominant descrescătoare în 2025, fiind însă de așteptat ca aceasta să se stabilizeze pe parcursul anului viitor. Totodată, până în trimestrul III 2025, evoluția inflației IPC va fi marcată de o serie de fluctuații, în ambele sensuri, generate în principal de efecte de bază. Astfel, se anticipează o scădere a inflației la 4,6 la sută în luna martie 2025, susținută parțial de eliminarea din baza de calcul a impactului majorărilor de TVA și accize din ianuarie 2024. Ulterior, indicatorul va înregistra o creștere temporară, atingând 5,3 la sută în iunie 2025, pe fondul epuizării impactului reducerilor semnificative de tarife la energia electrică și gazele naturale operate în perioada similară a anului precedent. Începând cu trimestrul III 2025, inflația va reveni sub 5 la sută, scăzând până la 3,8 la sută în luna decembrie 2025. Din trimestrul I 2026, aceasta va reintra în intervalul țintei, situându-se la 3,1 la sută atât în luna martie, cât și în luna decembrie 2026”, se mai precizează în raport.
Dată fiind perspectiva menținerii ratei anuale a inflației peste valorile anticipate anterior și deasupra intervalului țintei în anul curent, inclusiv în contextul unui parcurs fluctuant accentuat în semestrul I 2025, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 14 februarie 2025 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
