Bolojan: Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate, în ciuda deciziei CCR

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Guvernul va relua demersurile pentru reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională legea adoptată recent, din motive procedurale.

Bolojan nu mai face referire la posibilitatea unei demisii în declarația sa.

„Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4”, a scris Bolojan. Acesta a subliniat că obiecția Curții „a fost exclusiv procedurală”, ceea ce înseamnă că Guvernul are posibilitatea de a relua procesul legislativ.

Șeful Guvernului a reiterat că reforma pensiilor speciale pentru magistrați este „o necesitate”, nu o chestiune politică: „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar.”

Bolojan a explicat că Executivul va respecta noul standard procedural stabilit de CCR privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit acestuia, Guvernul a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii pe proiect a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie — un interval considerat rezonabil de patru dintre judecătorii Curții.

Premierul a conchis că Guvernul va continua reforma în limitele constituționale stabilite: „CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme. Standardul fixat va fi respectat.”

După decizia Curtea Constituţională a României (CCR) privind legea de modificare a pensiilor pentru magistraţi, au apărut mai multe reacţii notabile din viaţa politică şi instituţională din România.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că respectă decizia Curții Constituționale, dar a subliniat necesitatea refacerii rapide a proiectului privind pensiile magistraților. „Voi propune colegilor din coaliție să formăm un grup de lucru care să vină cu o nouă formă a legii pensiilor speciale”, a afirmat acesta, menționând că demersul trebuie să implice un dialog real cu asociațiile profesionale din sistemul judiciar.

Grindeanu a admis că adoptarea inițială a proiectului „s-a făcut pe repede-înainte”, însă a insistat că reforma rămâne o prioritate a coaliției. În același timp, liderul PSD a respins apelurile la demisia premierului Ilie Bolojan, precizând: „Am spus de la început că premierul nu trebuie să își dea demisia, indiferent de verdictul CCR. Îmi mențin punctul de vedere.”

Totodată, președintele Nicușor Dan s-a pronunțat rapid după decizia CCR, afirmând că reforma pensiilor magistraților „rămâne o prioritate” și că nu reprezintă o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei „prevederi anormale – pensia egală cu salariul”, stabilită defectuos în timp.  El a anunțat că imediat după publicarea motivării CCR va fi redactat un nou proiect de lege, unul care să țină cont de decizia Curții, astfel încât să repare inechitățile semnalate.

Întrebat dacă decizia Curții impune demisia prim-ministrului Bolojan, președintele a răspuns categoric: „Nicidecum”. El a susținut că nu crede că este nevoie de o demisie, chiar dacă proiectul a fost declarat neconstituțional pe formă și nu pe fond.

CCR a admis sesizarea ÎCCJ împotriva legii privind pensiile magistraţilor

Curtea Constituțională a transmis luni că a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională.

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
• caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
• de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

     Decizia este definitivă și general obligatorie.

Foto: Designed by Freepik  www.freepik.com