RedactiaCurtea Constituțională a României (CCR) a decis o nouă amânare în cazul proiectului de reformă a pensiilor magistraților, stabilind un nou termen de pronunțare pentru 18 februarie 2026.
Este a cincea oară când judecătorii constituționali amână o hotărâre în acest dosar, invocând necesitatea analizării documentelor depuse recent și solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, a transmis CCR la finalul ședinței.
România pierde 231 mil. euro
Dragoş Pîslaru, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, afirmă că, după a cincea amânare a unei deciziei privind pensiile magistraţilor, România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili.
”A cincea amânare consecutivă la CCR. România, cel mai probabil, va pierde 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ICCJ. România este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”, a scris Dragoş Pîslaru pe pagina sa de Facebook.
”În ciuda tuturor eforturilor Guvernului si prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi au câștigat ei, cei care au fugit de la ședințe de frică să nu își piardă privilegiile. E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă. E o zi neagră pentru toți cei care își doresc o Românie modernă și europeană”, a mai transmis ministrul.
Mai multe amânări
La ședința anterioară, din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanța supremă cu o zi înainte.
În luna decembrie, Curtea nu a reușit să întrunească cvorumul necesar, patru judecători constituționali – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, toți propuși de PSD – părăsind ședințele sau refuzând să se prezinte. Potrivit regulamentului CCR, pentru pronunțarea unei decizii este necesară participarea tuturor judecătorilor care au luat parte la deliberări, respectiv a celor nouă membri ai Curții.
Judecătorii care au boicotat ședințele au susținut public că gestul lor nu reprezintă un blocaj, ci o formă de respectare a procedurilor interne, cerând Guvernului să clarifice dacă legea modifică pensia de serviciu sau, în realitate, abrogă acest drept.
Când s-a mai amânat decizia CCR:
- 10 decembrie 2025 – prima ședință: CCR a amânat luarea unei decizii.
- 28 decembrie 2025 – a doua ședință: patru judecători au părăsit sala, nu s-a mai putut întruni cvorumul.
- 29 decembrie 2025 – a treia ședință: cei patru judecători nu s-au mai prezentat deloc, decizia a fost din nou amânată.
- 16 ianuarie 2026 – a patra ședință.
Legea contestată prevede, între altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net și posibilitatea pensionării anticipate doar cu penalizări.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
Miza deciziei este una majoră, atât intern, cât și extern. De adoptarea reformei depind 231 de milioane de euro din PNRR, iar termenul-limită asumat de România este 28 ianuarie 2026. O nouă amânare a CCR ar putea complica respectarea acestui angajament și ar întârzia intrarea în vigoare a legii, programată inițial pentru 1 ianuarie 2026.
