CCR a admis sesizarea ÎCCJ împotriva legii privind pensiile magistraţilor

Curtea Constituţională a admis, luni, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.

UPDATE: Comunicatul CCR

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională.

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
• caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
• de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.

     Decizia este definitivă și general obligatorie.

Știrea inițială:  CCR decide astăzi soarta pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să dea, astăzi, verdictul mult așteptat privind legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților, una dintre cele mai controversate reforme propuse de Guvernul Ilie Bolojan.

Este al treilea termen stabilit pentru această decizie, după două amânări succesive, pe 24 septembrie și 8 octombrie.

Reforma pensiilor magistraților, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, a fost atacată la CCR de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Instanța supremă susține că actul normativ „încalcă principiul independenței justiției, securitatea juridică și numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale”.

Judecătorii ÎCCJ au argumentat că legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii anterioare ale CCR și că afectează statutul constituțional al magistraților. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat dur modificările, acuzând Guvernul că a alimentat „un climat de ostilitate” la adresa sistemului judiciar.

Principalele modificări aduse de lege

Guvernul Bolojan propune o aliniere treptată a condițiilor de pensionare ale magistraților la cele din sistemul public, după cum urmează:

• Vârsta de pensionare: creștere graduală până la 65 de ani, până în anul 2036;
• Vechime minimă în muncă: majorată de la 25 la 35 de ani;
• Cuantumul pensiei: plafonat la 70% din ultimul salariu net (față de 80% din salariul brut anterior);
• Pensie anticipată: permisă doar cu penalizări de 2% pentru fiecare an lipsă până la împlinirea vârstei standard.

Guvernul argumentează că aceste măsuri sunt necesare pentru a corecta inechitățile din sistem și pentru a reduce presiunea asupra bugetului public.

Tensiuni între Guvern și sistemul judiciar

Reforma a generat proteste masive în instanțe și parchete, activitatea fiind redusă la minimum încă din luna august. Numeroase procese au fost amânate, iar relațiile dintre Guvern și sistemul judiciar s-au deteriorat vizibil.

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut sensibilitatea subiectului, dar a afirmat că „România nu își mai poate permite excepții în sistemul de pensii”, subliniind că pensia medie a unui magistrat este în prezent de aproximativ 25.000 de lei.

Decizia CCR este privită și ca un test de stabilitate politică pentru Guvernul Bolojan. Premierul a declarat recent că o eventuală respingere a legii ar ridica „probleme de legitimitate” pentru executiv, dar a evitat să confirme că ar demisiona în acest caz.

Ședința CCR este programată pentru ora 14.00, iar judecătorii constituționali urmează să se pronunțe nu doar asupra reformei pensiilor magistraților, ci și asupra proiectului de lege privind noile măsuri fiscale.

Un eventual verdict de neconstituționalitate ar putea declanșa o nouă rundă de tensiuni între Guvern și sistemul judiciar și ar pune presiune asupra coaliției de guvernare. În schimb, o decizie favorabilă ar permite aplicarea noilor reguli începând din acest an, marcând una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de pensii speciale din România.

Foto: Designed by Freepik  www.freepik.com