RedactiaGuvernul a aprobat vineri o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare până la sfârşitul anului, în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar.
„Astăzi, aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetară asumată prin Programul de convergenţă. Am spus de la început că statul trebuie să fie primul care face economie. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.
Conform premierului, acest act normativ nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar.
De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă.
”Nu vizăm astăzi doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci și creșterea absorbției fondurilor europene. Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, ce trebuie încheiate până la sfârșitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la Trezorerie către primării, în limita sumei de 1 miliard de lei”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Ordonanța de Urgență prevede că, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii de credite ai autorităților și instituțiilor publice astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare:
a) ”Bunuri și servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare” ;
b) Reparații curente;
c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;
d) Cărți, publicații și materiale documentare;
e) Consultanță și expertiză;
f) Pregătire profesională;
g) Studii și cercetări;
h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;
i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;
j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”.
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri și servicii”, să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli. Aceste revederi ”nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar”.
Totodată, ”în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, instituțiile și autoritățile publice locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nu pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea.”
Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în 3 perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări.
Conform Ordonanței, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice nu încheie angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli de investiţii prevăzute la art. 381 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 46 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
”Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la cheltuielile prevăzute la alin. (1), să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat. Se exceptează de la prevederile alin. (1) şi (2) cheltuielile aferente implementării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin excepţie de la prevederile alin. (2) în situaţii temeinic justificate Guvernul României poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru categoriile de cheltuieli de investiţii”, arată documentul.
”La articolul 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11 )-(12 ) cu următorul cuprins: ”(11 ) În situaţia epuizării creditelor bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cu această destinaţie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei înştiinţează C.N.I. cu privire la aceasta. (12 ) După primirea înştiinţării prevăzute la alin. (11 ), C.N.I. dispune măsurile necesare pentru a nu înregistra plăţi restante, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiţii din surse proprii, surse împrumutate sau alte surse legal constituite în condiţiile alin. (1)”, mai precizează Ordonanţa.
În anul 2023, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu se încheie angajamente legale pentru subprogramele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d), f), h) şi m) din Anexa nr. 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi 4 completările ulterioare, cu excepţia angajamentelor legale pentru ajustările de preţ necesare ca urmare a creşterilor de preţ la elementele de cost care intră în structura costului investiţiilor şi numai dacă acestea sunt strict necesare pentru finalizarea lucrărilor până la data de 31 decembrie 2023 şi valoarea contractelor de finanţare încheiate nu mai permite realocarea de resurse financiare, se subliniază în Ordonanţă.
În plus, ”tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024”.
Prevederile se aplică şi în ceea ce priveşte tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor 5 drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reglementate prin actele normative prevăzute la acelaşi alineat.
”Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, precum şi sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, destinate finanţării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie – iunie a anului şcolar 2022 – 2023, rămase neutilizate după stingerea obligaţiilor de plată aferente perioadei de implementare, se disponibilizează la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se mai arată în document.
Potrivit Executivului, ”pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019”.
”Întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4,4% din produsul intern brut; Luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an”, se precizează în Nota de fundamentere.
În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, ținta de deficit asumată poate fi depășită, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se mai spune în document.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
