RedactiaJoi, 12 octombrie 2023, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Printre temele discutate se numără traficul și consumul de droguri, securitatea din zona Mării Negre, dotarea Armatei, dar și situația din Israel.
Prima temă analizată în cadrul ședinței Consiliului a constituit-o consumul de droguri și alte substanțe psihoactive de către tineri și elevi, ca risc major la adresa siguranței individuale și naționale, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice, pe fondul conectării țării noastre la trasee și rute internaționale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri și alte substanțe stupefiante prejudiciază valorile de securitate națională prevăzute de Constituție și legislația în domeniul securității naționale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor.
Gestionarea fenomenului prevenirii și combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor și al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea, presupune un efort național conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituțiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informații, a structurilor Ministerului Public, a autorităților locale și a societății civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă și are un rol esențial în acest proces complex.
Astfel, membrii Consiliului au decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional format din secretari de stat, nominalizați de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, procurori desemnați de către Ministerul Public și specialiști din instituțiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.
Grupul de lucru va elabora un plan comun de acțiune, aprobat la nivelul conducerii instituțiilor menționate, care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general și particular, sarcinile și responsabilitățile concrete în scopul prevenirii și al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul și consumul de droguri la adresa siguranței individuale și colective, potrivit competențelor care revin fiecărei instituții participante.
La nivel județean, vor fi constituite grupuri de lucru operaționale, formate din specialiști și experți desemnați de către celelalte instituții responsabile.
Pentru transpunerea în practică a planului de acțiune, Guvernul României va adopta, în principal, următoarele măsuri concrete pentru consolidarea autorităților care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracționale grave, printre care și traficul și consumul de droguri:
– analizarea cadrului legislativ care vizează traficul și consumul de droguri și formularea, cu celeritate, de propuneri privind modificarea și completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative și limitarea posibilităților de interpretare speculativă a prevederilor legale.
– garantarea unui cadru instituțional sanitar corespunzător, coerent și eficient care să asigure extinderea accesului la tratament și la serviciile pentru recuperare, investigații specifice și măsuri integrate de protecție împotriva riscurilor asociate consumului de substanțe stupefiante în rândul elevilor și al tinerilor.
– implementarea cu rigurozitate a Planului Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară, mecanism de cooperare care prevede, alături de măsurile pentru asigurarea unui climat optim în unitățile de învățământ, pentru elevi și cadrele didactice, și măsuri concrete în problematica drogurilor, precum și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale în domeniul drogurilor 2022-2026.
O altă temă importantă analizată de către membrii Consiliului a fost situația de securitate din Regiunea Mării Negre, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
În ultima lună, situația de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acțiunilor ostile ale Rusiei la adresa securității și libertății de navigație în Marea Neagră. Intensificarea atacurilor rusești cu drone asupra porturilor maritime și fluviale ale Ucrainei în zona Mării Negre a adus războiul și mai aproape de frontierele României. Incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul țării noastre și implicit al NATO au crescut riscul de escaladare.
Printr-o comunicare directă permanentă la nivel politic și militar, România își informează constant și detaliat toți Aliații și partenerii, inclusiv cei strategici, privind evoluțiile și potențialul impact al acestora.
Țara noastră a primit din partea tuturor Aliaților și partenerilor sprijin politic și practic semnificativ, care a inclus și componenta de poliție aeriană și supravegherea spațiului aerian de deasupra Mării Negre.
În cadrul ședinței, Ministerul Apărării Naționale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse.
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului l-a constituit analiza Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024–2033. Schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.
În contextul menținerii alocațiilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, Armata României își va concentra eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și în cadru Aliat, în vederea descurajării și a combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, de tip hibrid sau de altă natură. Acest lucru se va realiza prin dotarea structurii de forțe cu tehnică și echipamente militare performante, compatibile și interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO și UE, care să asigure atât îndeplinirea misiunilor de descurajare și apărare, cât și viabilitatea acestora pe termen lung prin nivelul de eficiență și dezvoltare tehnologică.
Totodată, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este direct interesat ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea/dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
Drept urmare, membrii Consiliului au aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033.
Situația de securitate deosebit de gravă din Israel și implicațiile sale profunde în plan global a fost abordată, de asemenea, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România a condamnat încă din prima zi atacurile teroriste ale Hamas, care au produs numeroase pierderi de vieți omenești și răniți în rândul civililor.
În ceea ce îi privește pe cetățenii români afectați de evoluțiile din regiune, România va continua eforturile active pentru a acorda în continuare sprijin celor care au nevoie, fiind deja instituită o celulă de criză, care lucrează în regim de permanență, pentru acordarea de sprijin cetățenilor români în vederea repatrierii acestora, precum și pentru acordarea de asistență consulară. Până la acest moment, aproximativ 2.035 de români au fost repatriați și demersurile continuă și pentru alți cetățeni români care au solicitat acest lucru.
