Jurnalul Digital

Documentele CSAT privind alegerile, desecretizate: Ce au descoperit SRI, SIE, MAI despre Călin Georgescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024, a anunțat Administrația Prezidențială.

Administrația Prezidențială precizează în hotărârea adoptată, pe 28 noiembrie de membrrii CSAT că „a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT”.

Găsiti AICI documentele declasificate!

Potrivit SRI, au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.

Ascensiunea acestuia în sodajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată de creştere a popularităţii, amplificată cu două săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma Tik Tok, care a reuşit să asigure victoria în primul tur cu 22,94%.

SRI afirmă că Georgescu se afla la un nivel de notorietate foarte scăzut cu câteva săptâmâni înainte de scrutin. ”În sondaje din perioada 15-20 noiembrie, acesta a fost clasat pe locul 6, cu 6,2% intenţie de vot, iar la 20-21 noiembrie, sondajele îl cotau pe Călin Georgescu la 10.6%.

SRI arată despre candidatul Călin Georgescu a declarat la AEP 0 lei buget de campanie, respective că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Datele deţinute au relevat implicarea contului Tik Tok ”bogpr”, utilizat de cetăţeanul român Bogdasn Peşchir, în finanţarea promovării lui Georgescu.

Acesta, utilizând contul ”bogpr” a realizat donaţii pe Tik Tok de peste un million de euro. Implicarea acestuia în finaţarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanţii Tik Tok în dialogul cu autorităţile române.

Reţeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată iniţial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmăritorilor crescând semnificativ.

A fost identificat canalul de Telegram Propagator – implică-te şi tu, Renaşterea României, Hrană Apă Energie (Gpropagatorcg), care are rol de a coordona alţi utilizatori cu privire la postările şi conţinutul video distribuit.

„Abonaţii @propagatorcg au primit instrucţiuni clare privind modalitatea de acţiune a conturilor, recomandări privind comportamentul utilizatorilor la nivelul TikTok, respectiv mesajele care ar fi urmat să fie promovate sau distribuite, în sensul includerii unor emoji special alese şi a numelui candidatului pentru a exploata algoritmii TikTok. Acestea erau pregătite anterior şi încărcate instant în cadrul TikTok”, mai arată SRI.

În activitatea de promovare a lui Călin Georgescu a fost utilizată o reţea extinsă de persoane publice cu notorietate ridicată de la nivelul platformei TikTok (influenceri), prin intermediul cărora şi-a promovat campania atât în mod direct (prin susţinerea publică a candidatului), cât şi indirect (prin mesaje aparent neutre, dar care conţineau etichete asociate candidatului, precum #echilbruşiverticalitate). În mod intenţionat, o parte dintre aceştia nu au marcat publicitatea ca fiind plătită, pentru a evita asocierea postărilor cu cele dedicate campaniilor electorale.

De asemenea, potrivit sursei citate, au fost create şi utilizate conturi care reprezintă în fals instituţii ale statului român, precum conturi TikTok care au utilizat în fals sigla SRI şi titulatura Brigada Antiteroristă (BAT), respectiv afişau mii de urmăritori şi peste 100.000 de like-uri.

Pe aceste conturi au fost distribuite numeroase imagini cu forţele Poliţiei Române şi BAT, preluate din spaţiul public. La comentarii au fost identificate postări apreciative la adresa SRI-BAT/ instituţiilor de forţă şi de susţinere a candidatului Călin Georgescu, inducând astfel, în fals, ideea că instituţiile statului îl susţin pe acesta.

Pe 20 noiembrie, precizează SRI, BEC a dispus „înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, care nu conţin codul de identificare al mandatarului fiscal”.

Solicitarea a fost transmisă către TikTok, prin intermediul AEP, în data de 21 noiembrie.

A doua zi, TikTok a transmis AEP confirmarea eliminării postărilor care fac obiectul deciziei BEC, prin blocarea accesului vizual la acestea de pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state şi putând fi distribuite.

„Cu toate acestea, verificările ulterioare au relevat că TikTok nu a şters conţinutul electoral conform solicitării AEP, iar acesta a continuat să fie disponibil publicului din România, chiar şi după încheierea campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor (aspecte ce contravin legislaţiei române)”, punctează SRI.

SRI arată că postările cu conţinut pur electoral ale conturilor asociate reţelei care îl promovează pe Călin Georgescu au fost catalogate de TikTok ca postări de divertisment.

De asemenea, SIE arată că România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral’.

Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.

„Apreciem că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii (hacks and leaks) şi sabotaje”, notează SIE.

În documentul înaintat CSAT, SIE a informat că „situaţia politică din România a fost abordată şi în cadrul talk- show-urilor politice din Rusia – jurnaliştii ruşi lansează ideea că forţele pro-ruse din România ar putea obţine peste 30% la alegerile parlamentare”.

Analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 include mesaje care au vizat: (I) divizarea societăţii pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, ameninţările de securitate generate de statutul de membru NATO şi de sprijinul acordat Kievului; (II) discreditarea capacităţii de răspuns a NATO şi României, amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare naţională; (III) erodarea sprijinului populaţiei pentru deciziile de politică externă ale României; (IV) evidenţierea implicării României în conflict şi ambiţiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina şi R. Moldova).

Iar în documentul MAI – Direcţia Generală de Protecţie Internă se arată că verificările tehnice de specialitate în mediul online şi analiza valorilor metrice identificate în social media, preponderent pe platforma TikTok, în procesul electoral, au validat existenţa unei campanii electorale neetichetate ca atare, în care, începând cu luna noiembrie, un număr de peste 100 de influenceri (care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuşi unei acţiuni de manipulare în privinţa identităţii candidatului promovat.

MAI precizează că TikTok nu a implementat instrucţiunile BEC privind marcarea drept candidat politic, respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de AEP fiecărui candidat.

De asemenea, indică faptul că analiza metrică a relevat o creştere abruptă în intervalul 13 – 26 noiembrie, ajungând pe locul nouă la nivel mondial în topul trendurilor de promovare a conţinutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorală a lui Călin Georgescu, însă nu a fost identificată o amplificare artificială la nivelul platformei TikTok până în data de 24 noiembrie, explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane, fiind înregistrată ulterior datei de 25 noiembrie.

Datele analizate de MAI au relevat aproximativ 130 de conturi TikTok prin intermediul cărora au fost diseminate video-uri cu un astfel de conţinut, utilizând hashtag-urile #echilibrusiverticalitate, #prezidentiale2024, #unliderpotrivitpentrumine, majoritatea postărilor de acest tip nefiind marcate ca reclame plătite.

„Evaluarea scenariului utilizat pentru realizarea elementelor de conţinut indică situaţii similare realizate în cadrul unor acţiuni de influenţare a intenţiei de vot din Republica Moldova. În concret, o parte din textul de început utilizat de influenceri români pentru promovarea candidatului prorus din Republica Moldova a fost regăsit în cadrul postărilor menţionate. În cadrul secţiunii de comentarii aferente fiecărui element de conţinut au fost identificate o serie de mesaje de promovare a unui candidat la prezidenţiale. Analiza acestor conturi indică anomalii în constituirea acestora, existând indicii privind utilizarea unor conturi fictive create doar pentru distribuirea de astfel de comentarii”, se precizează în nota de informare MAI.

De asemenea, se precizează că influencerii au fost plătiţi şi că în cazul de faţă baza de calcul pentru o astfel de campanie se plăteşte cu 400 lei pentru 20.000 de urmăritori.

STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a aratat că în perioada desfăşurării procesului electoral au fost identificate atacuri cibernetice de tip DDOS la nivelul infrastructuri IT&C, precum şi la nivelul altor resurse din sfera guvernamentală. Atacurile la adresa infrastructurilor IT&C gestionate de STS au fost blocate cu succes, iar pentru celelalte au fost informaţi administratorii de sistem din cadrul instituţiilor afectate.

La nivelul sistemelor de securitate cibernetică proprii nu au fost identificate indicii cu privire la compromiterea datelor aferente procesului de votare din SIMPV şi SICPV, subliniază STS.

Totodată, pentru pregătirea procesului electoral, la nivelul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale s-au desfăşurat procese de identificare a ameninţărilor, evaluare a vulnerabilităţilor, analiza riscurilor, configurarea sigură, testarea de securitate cibernetică, precum şi implementarea măsurilor pentru asigurarea detecţiei, protecţiei, răspunsului şi recuperării în cazul incidentelor de securitate cibernetică.

STS a implementat, astfel, măsuri tehnice de detecţie şi protecţie împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv a celor complexe tip APT, prin utilizarea unei soluţii, operaţionalizată şi gestionată exclusiv la nivelul STS, care permite verificarea configuraţiilor sigure pe toate sistemele, detecţia activităţilor maliţioase, detecţia ransomware, monitorizarea integrităţii fişierelor din sistemele informatice, detecţia vulnerabilităţilor, analiza integrată şi corelarea jurnalelor de securitate, precum şi identificarea ameninţărilor.

CSAT a anunţat, după şedinţa din 28 noiembrie, că membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral şi că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat a beneficiat de o expunere masivă pe platforma TikTok.

„CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului alegerilor. De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor actori statali şi non-statali, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială”, confom Consiliul Suprem de Apărare a Țării.