RedactiaÎn cadrul ședinței extraordinare desfășurate marți după-amiază, Guvernul a adoptat două ordonanțe de o importanță majoră, intens dezbătute în perioada recentă: cea privind relansarea economică și cea privind reforma în administrație.
”Guvernul României a aprobat marți, 24 februarie, Ordonanța de Urgență care instituie un set complex de măsuri de relansare economică a României. Măsurile adoptate vizează un mix de măsuri fiscale și de stimulare a investițiilor, a exportului și activității economice precum și accelerarea modernizării prin investiții autohtone și mobilizarea strategică a capitalului intern către sectoare cu valoare adăugată mare, proiecte strategice de dezvoltare, asigurând premisele unei redresări economice reziliente și sustenabile pe termen lung, a transmis Ministerul Finanțelor.
„Prin această Ordonanță de Urgență, Guvernul reconfirmă că prioritatea zero este transformarea structurală a economiei. Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an: creșterea veniturilor disponibile, stimularea ocupării și productivității, simplificare fiscală și acces mai rapid la finanțare pentru firme, modernizarea infrastructurii sau adoptarea tehnologiilor de ultimă generație”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
”Construim astfel un ecosistem care să atragă proiecte strategice majore, să reducă dependența de importuri și să recompenseze disciplina fiscală a contribuabililor loiali. Este un semnal clar de stabilitate și un motor de competitivitate care va poziționa România ca un hub industrial și tehnologic regional”, a adăugat ministrul.
La briefingul de la finalul ședinței de Guvern, premierul Ilie Bolojan a declarat: ”Am adoptat în această ședință extraordinară de guvern două ordonanțe foarte importante: cea privind relansarea economică și cea privind reforma în administrație. Cea privind relansarea economică vine să completeze cadrul fiscal și bugetar pe care îl avem astăzi în vigoare, în așa fel încât să pună economia țării noastre pe baze mai sănătoase și să creeze mecanisme de stimulare a creșterii economice, din vara acestui an și în continuare în anii următori. Urmează ca în lunile următoare să adoptăm fiecare schemă de sprijin care este propusă în această ordonanță, în așa fel încât aceste scheme să fie ancore de creștere în fiecare domeniu de activitate care este prevăzut în ordonanță.”
Premierul a precizat ca ordonanța privind reforma în administrație este una foarte importantă, pentru că vine și rezolvă câteva aspecte importante care țin de administrația atât de cea locală, cât și de cea centrală. ”În primul rând, face cele două administrații mai eficiente, propunând audituri de personal și reducerea cheltuielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administrație atât locală, cât și centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administrației din România.”
”De asemenea, vine cu câteva precizări foarte importante, care țin de susținerea descentralizării – un lucru despre care s-a vorbit de foarte multe ori, dar, din păcate, s-a făcut destul de puțin – aducând prevederi importante în ceea ce privește scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea acestora și crearea de baze legale pentru transferul activelor care astăzi nu sunt bine gestionate de către aparatul central – cum sunt, de exemplu, bazele sportive – către autoritățile locale, care au angajamente explicite de a le reabilita și pune la dispoziția comunității”, a declarat Bolojan.
”Acest pachet vine, de asemenea, să întărească capacitatea administrației publice locale, de a genera politici în domeniul urbanismului, de a genera politici în domeniul taxelor și impozitelor locale, în domeniul planificării urbane și întărește capacitatea administrativă a întregii administrații publice locale din România, încurajându-le, așa cum am spus, să fie mai performante și mai eficiente. Un element important este întărirea capacității acestora de a genera politici publice pe teritoriul lor și faptul că, după adoptarea acestei ordonanțe, autoritățile locale vor putea decide dacă permit și în ce condiții să funcționeze jocurile de noroc pe teritoriul lor este un aspect important care mută decizia spre marile autorități locale din România”, a mai spus premierul.
FACILITĂȚI PENTRU CONTRIBUABILI ȘI MEDIUL DE AFACERI
Măsuri pentru optimizarea lichidității și simplificarea conformării fiscale:
Bonificația de 3% pentru conformare – Ministerul Finanțelor recompensează disciplina fiscală.
Plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice, prin Declarația Unică, primesc o reducere de 3% din impozitul datorat pe anul 2025, dacă își achită obligațiile la timp, până la data 15 aprilie 2026. Din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în SPV, reprezentând un nou pas important spre simplificare fiscală.
Reforma TVA la încasare
Pentru a preveni blocajele financiare, plafonul până la care firmele pot alege să plătească TVA doar după ce încasează factura crește la 5 milioane lei în 2026 și la 5,5 milioane lei în 2027. Aceasta elimină situația în care firmele creditau statul plătind TVA pentru facturi neîncasate și îmbunătățește lichiditatea companiilor.
Flexibilizarea regimului Microîntreprinderilor
În cazul microîntreprinderilor nou-înființate se majorează termenul de angajare inițială, de la 30 de zile la 90 de zile, pentru întreprinderile nou-înființate. În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează, se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care această condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.
Totodată, vânzările ocazionale de utilaje (mijloace fixe) nu mai sunt incluse în plafonul de 100.000 euro, prevenind trecerea forțată la impozit pe profit în cazul modernizării echipamentelor. De asemenea, o altă prevedere a ordonanței este cea referitoare la situația în care unicul angajat care intră în concediu medical – perioada de peste 30 zile de concediu nu mai duce la pierderea regimului fiscal de microîntreprindere.
Tot prin ordonanța de urgență aprobată azi se actualizează plafonului pentru mijloace fixe, în sesnul că bunurile cu o valoare de până la 5.000 lei (față de 2.500 lei anterior) pot fi acum trecute direct pe cheltuieli, simplificând birocrația contabilă și oferind un avantaj fiscal imediat.
Astfel, se creează marja de timp necesară pentru companii care să le permită să își asigure capitalul de lucru și să identifice personalul potrivit pentru activitatea desfășurată, fără a pierde încadrarea în regimul de microîntreprindere.
CAPITALIZARE ȘI INSTRUMENTE DE FINANȚARE
Operaționalizarea BID S.A.: Măsuri pentru sprijinirea economiei prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care va implementa scheme de garantare și va înființa vehicule investiționale/fonduri de capital. Cadrul general de administrare a operațiunilor de finanțare și garantare pe care BID le va derula în numele și în contul statului, precum și modalitatea de intervenție, inclusiv condițiile, instrumentele utilizate, sectoarele vizate și beneficiarii eligibili, vor fi stabilite prin mandate specifice acordate băncii și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
În acest scop, în anul 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția băncii suma de 1 miliard de lei.
Totodată, propunerile de modificare a Legea nr. 411/2004 vizează includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A., alături de statul român, în categoria entităților care pot participa direct sau indirect la fonduri de investiții private de capital. Măsura contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung.
Programul INVESTIM ACASĂ: Cu un buget de 100 milioane euro pentru intervalul 2026-2029, programul oferă românilor din diaspora un grant de până la 20.000 euro și împrumuturi garantate de stat pentru a deschide afaceri în domenii productive în România. Practic, românii cu rezidență în alte state care doresc să deschidă o afacere în România, vor putea să beneficieze de granturi, credite fiscale, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.
Bugetul este calibrat astfel încât să mobilizeze investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanției BID asupra finanțării bancare. Sunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din diaspora care își mută activitatea în România, în domenii productive și servicii cu valoare adăugată ridicată, pe baza unui plan de afaceri solid și a unui angajament de a menține investiția și locurile de muncă pentru o perioadă minimă.
Stimularea pieței de capital: Persoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 euro/an. Companiile care se listează la bursă beneficiază de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an.
Susținerea exportului: Se autorizează transferul a 1 miliard de lei către Exim Banca Românească pentru a susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate în calitate de Agenție pentru Credite la Export (ECA).
Fondurile suplimentare alocate Exim Banca Românească pot cataliza cofinanțare privată, susține exporturile și impulsiona creșterea intermedierii financiare prin garantarea și asigurarea finanțărilor cu riscuri externe, generând totodată locuri de muncă și venituri bugetare din taxe și TVA. Aceste efecte contribuie la amplificarea multiplicatorului economic și la reducerea deficitului balanței comerciale.
PARTENERIATE PUBLIC-PRIVATE (PPP)
În domeniul PPP, măsura adoptată azi prevede alocarea a 25 milioane euro, în perioada 2026-2028, pentru pregătirea tehnică a marilor proiecte. Acești bani vor asigura studii de fezabilitate de calitate și asistență juridică pentru a atrage capital privat în infrastructură.
Totodată, se înființează Comitetul Interministerial privind proiectele în PPP, condus de Ministrul Finanțelor. Acest organism va monitoriza implementarea proiectelor și va asigura cooperarea între ministere, mediul de afaceri și autoritățile locale pentru a debloca investițiile publice mari.
MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ȘI INVESTIȚII CU IMPACT SEMNIFICATIV ÎN ECONOMIE
Structuri de finanțare prin capital de stat, în sectoare strategice
Ordonanța stabilește măsuri de susținere strategică a investițiilor în mai multe direcții cheie:
Industria prelucrătoare: Grant sau credit fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani pentru investiții în sectoarele de activitate care conduc la obținerea de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare.
Cercetare și tehnologii înalte – Schema TECH-UP ROMANIA: Proiecte ce beneficiază de granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor cu activele corporale și necorporale, diminuând baza impozabilă pentru impozitul pe profit, valoare minimă a unui proiect de investiții fiind 5 milioane de lei și cea maximă de 50 milioane de lei. Obiectivul este ca firmele inovatoare să poată scala mai repede tehnologii de frontieră, folosind atât sprijin nerambursabil, cât și facilități fiscale, într un cadru compatibil cu regulile europene de ajutor de stat. Prin această schemă se oferă sprijin pentru ca IMM-urile inovatoare să poată transforma rapid rezultatele cercetării în produse și tehnologii comercializabile, prin combinarea finanțării nerambursabile cu facilități fiscale, astfel încât investițiile în tehnologii avansate să devină mai accesibile și competitive la nivel european.
Competitivitate și convergență regională: Sprijin prin garanții și subvenții de dobândă pentru reducerea disparităților teritoriale, cu o valoare minimă a investiției de 7 milioane de lei și cea maximă de 50 de milioane de lei.
Diaspora: Investiții realizate de societăți noi cu capital majoritar al românilor din străinătate, grant acordat prin BID S.A. Ministerul Finanțelor acordă ajutoare de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat pentru finanțarea proiectelor de investiții care pot îmbrăca cel puțin una dintre următoarele forme: granturi, credit fiscal, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.
Aceste structuri de finanțare for fi administrate de Ministerul Finanțelor.
De asemenea, pentru dezvoltarea industriei, de apărare Guvernul adoptă o structură de sprijin dedicată, ce va fi gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului:
Industria de Apărare: Investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare, în vederea consolidării capacităților industriale și a promovării capabilităților naționale de apărare.
Măsura vizează proiecte cu o valoare minimă a investiției de 10 milioane de lei și are ca obiectiv modernizarea și dezvoltarea infrastructurii industriale, creșterea competitivității operatorilor economici din domeniu, precum și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.
În segmentul materiilor prime critice, al tehnologiilor viitorului, al turismului și inovației digitale se adoptă următoarele structuri de finanțare:
Materii prime critice și tehnologii „Zero Net: Investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice astfel cum sunt definite în Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 și pentru investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora, în conformitate cu Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, proiectele având o valoare minimă a investiției de 75 milioane de lei.
Turism și inovare digitală: Scheme dedicate dezvoltării turismului românesc și accelerării tranziției digitale în antreprenoriat.
Aceste programe vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Prin setul de măsuri cuprinse în Ordonanța adoptată marți, Guvernul vizează accelerarea economiei României și adaptarea modelului economic către motoare de creștere bazate pe tehnologie înaltă. Ordonanța de Urgență asigură echilibrul între stimularea producției autohtone și o consolidare fiscal-bugetară sustenabilă, garantând autonomia strategică și securitatea economică a statului pe termen mediu și lung.
Actul normativ intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
ORDONANȚA PRIVIND REFORMA ADMINISTRATIVĂ
Guvernul a adoptat, în ședința de marți, pachetul administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării și aprobat de Coaliția de guvernare. Pachetul asigură mai multă descentralizare și dezvoltare mai rapidă pentru comunitățile locale, conduce la un stat mai suplu și la servicii publice mai bune oferite cetățenilor – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Descentralizare
„Prin acest pachet de măsuri, am creat condițiile necesare pentru descentralizare și am eliminat obstacolele birocratice din calea acestui proces. Astfel, descentralizarea poate fi realizată mai rapid – până acum, un astfel de proces dura cel puțin patru ani”, a subliniat Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că autoritățile locale vor putea decide asupra unor aspecte importante pentru comunitate. De exemplu, pot decide relocarea sălilor de jocuri de noroc la marginea localităților sau chiar interzicerea acestora pe teritoriul localității.
Dezvoltarea comunităților locale
Cseke Attila a evidențiat că noile reglementări sprijină dezvoltarea comunităților locale întrucât autoritățile locale vor putea accesa mai ușor fonduri pentru proiecte. Dacă, până acum, era necesară aprobarea autorităților centrale, de acum înainte primăriile se vor adresa doar prefecturii din județ pentru a obține atestarea domeniului public.
Conform legislației în vigoare, imobilele aflate în proprietatea statului nu pot fi închiriate gratuit. Această prevedere legală naște situații ciudate, de exemplu, dacă o primărie construiește o clădire cu scopul de a găzdui poliția, aceasta putea fi închiriată doar instituției respective. Noul pachet creează posibilitatea simplificării acestei proceduri.
Autoritățile locale vor putea solicita preluarea imobilelor abandonate, fără proprietar, iar transferul unor imobile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale va fi simplificat inclusiv în cazul celor neînscrise în cartea funciară, cu condiția ca acestea să fie înscrise în cartea funciară de către autoritatea locală, în cel mult 3 ani. „Noile prevederi servesc interesul public: în clădirile renovate, care erau, până acum, neutilizate, pot fi înființate creșe, cabinete medicale, grădinițe”, a declarat ministrul.
Administrații locale mai eficiente, servicii publice mai bune
Procedura prin care o autoritate locală poate organiza evenimente va fi simplificată și eficientizată. Până acum, pentru a închiria spații de vânzare producătorilor locali sau micilor comercianți era necesară organizarea unor proceduri costisitoare și birocratice de achiziție publică. În anumite limite, această procedură va deveni mai simplă. În unele cazuri, costurile depășeau veniturile obținute de primării.
Administrațiile locale vor putea funcționa mai eficient: un specialist în proiecte, acolo unde există deficit de personal, va putea lucra cu jumătate de normă în două primării. Totodată, potrivit actului normativ adoptat și care va intra în vigoare în câteva zile, instituțiile publice – de exemplu Instituția Prefectului și primăria – vor putea lua sau da în folosință gratuit imobile între ele.
Stat mai suplu
„Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniștrilor și din cabinetele demnitarilor aleși din administrația centrală și locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desființate 6.409 posturi, ocupate și vacante. Numărul angajaților din administrația publică centrală va scădea cu 10%, cu excepția personalului din educație, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale și serviciile publice de ambulanță”, a precizat ministrul.
Administrație mai eficientă la nivel local
În anul 2026, autoritățile locale vor putea decide temporar dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Începând cu anul 2027, însă, 30% din totalul posturilor (ocupate și vacante) va trebui desființat.
Un număr de 731 de unități administrativ-teritoriale funcționează deja cu un număr echilibrat de angajați și nu vor fi obligate să facă reduceri suplimentare. În celelalte cazuri, la nivel național, numărul posturilor ocupate va scădea în medie cu 10%. Totodată, numărul angajaților din primăriile comunelor mari va fi corelat proporțional cu numărul de locuitori.
Echitate socială
La cumpărarea imobilelor și a autovehiculelor, atât vânzătorul, cât și cumpărătorul vor trebui să facă dovada achitării datoriilor față de autoritatea locală. Amenda de circulație aplicată în mod legal va trebui plătită. În cazul neplății la termen, după o perioadă de grație de 90 de zile, permisul de conducere poate fi suspendat temporar pentru câteva zile, proporțional cu suma datorată (de exemplu, pentru o datorie de 50 de lei – o zi, pentru 500 de lei – 10 zile etc). Permisul nu va fi reținut fizic, însă valabilitatea acestuia va fi suspendată temporar, a mai transmis MDLPA.
