RedactiaFranța traversează o nouă furtună politică după ce guvernul condus de François Bayrou a căzut luni seară, în urma unei moțiuni de cenzură votate în Adunarea Națională.
Rezultatul este istoric: 364 de deputați au votat împotriva executivului, doar 194 în favoare, iar 15 s-au abținut.
Este pentru prima dată în istoria celei de-a Cincea Republici când un prim-ministru este răsturnat direct printr-un vot de încredere respins.
Bayrou, care se afla la conducerea guvernului de mai puțin de nouă luni, a părăsit sala fără declarații. Surse apropiate au confirmat pentru AFP că marți dimineață acesta își va depune demisia pe masa președintelui Emmanuel Macron. Palatul Élysée a transmis la scurt timp că șeful statului „ia act” de rezultatul votului și că va desemna un nou prim-ministru în următoarele zile.
Căderea guvernului survine într-un moment de tensiune economică profundă. Franța are un deficit aproape dublu față de pragul european de 3% și o datorie publică de 114% din PIB, ceea ce a determinat pe Bayrou să lege votul de încredere de adoptarea bugetului de austeritate pentru 2026. Planul prevedea economii de 44 de miliarde de euro și a fost prezentat drept o „probă a adevărului”. Opoziția, de la extrema dreaptă la extrema stângă, a respins însă categoric proiectul, considerând că sacrifică populația fără a rezolva blocajul politic.
Reacțiile politice au fost imediate. Liderul socialiștilor, Boris Vallaud, a declarat că stânga este pregătită să guverneze și să propună „o altă cale politică decât cea a lui Emmanuel Macron”, deschisă la construcția de majorități „text cu text” în Parlament. De partea cealaltă, Marine Le Pen a cerut organizarea de alegeri anticipate, considerând că actualul impas nu mai poate fi depășit altfel. Deocamdată însă, Macron exclude o nouă dizolvare a Adunării, după ce precedentul scrutin anticipat din 2024 a produs o fragmentare și mai mare a peisajului politic.
Situația îl pune pe președintele Franței în fața unei decizii extrem de dificile. Ar putea desemna un premier din tabăra sa centristă sau din rândul conservatorilor, dar sprijinul ar rămâne fragil. O deschidere către stânga ar putea aduce stabilitate temporară, dar ar contrazice agenda pro-business pe care Macron a apărat-o în ultimii ani. O altă variantă ar fi instalarea unui guvern tehnocrat, însă acesta ar fi lipsit de legitimitate politică reală. În cele din urmă, alegerile anticipate rămân un scenariu inevitabil pe termen mediu, chiar dacă șeful statului încearcă pentru moment să-l evite.
Pe lângă criza politică, Franța se confruntă cu riscuri economice serioase. Agenția Fitch urmează să anunțe vineri, 12 septembrie, o nouă evaluare a ratingului de țară, în prezent AA- cu perspectivă negativă, iar analiștii nu exclud o retrogradare.
Nemulțumirile sociale se intensifică: mișcarea „Bloquons Tout” a chemat la proteste și perturbări naționale miercuri, în timp ce sindicatele au anunțat o zi de grevă generală pentru 18 septembrie.
François Bayrou devine al patrulea premier pierdut de Emmanuel Macron în doar 20 de luni, o instabilitate fără precedent pentru a doua economie a Uniunii Europene. Toate privirile se îndreaptă acum spre Palatul Élysée, unde președintele este presat să găsească rapid o soluție pentru a evita o perioadă prelungită de blocaj politic și un posibil val de proteste care ar putea zgudui din temelii autoritatea sa și poziția Franței în Europa.
