Guvernul și-a asumat răspunderea pe Pachetul 2 de măsuri fiscale – declarațiile premierului Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat, luni seară, în Parlament, răspunderea pe al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare. Pachetul include cinci proiecte de lege, printre care reforma pensiilor magistraților, reforma în domeniul sănătății și reorganizarea unor autorități administrative autonome. Reforma administrației locale, prevăzută inițial în pachet, a fost amânată din cauza divergențelor din coaliția de guvernare.

Premierul a subliniat că noile măsuri vizează echitatea și reducerea risipei, avertizând însă: „Nu voi vinde iluzii și speranțe deșarte. Atâta timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din Cabinet și al dumneavoastră, la nivel de Parlament, voi merge înainte cu încredere în țara noastră și în viitorul ei.”

În debutul discursului, Ilie Bolojan a reamintit că primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a inclus „măsuri nepopulare, dar necesare”, menite să restabilească încrederea internațională în economia României.

„Plătim astăzi prețul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare, am cheltuit prea mult și am început investiții fără să avem fonduri să le terminăm. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenții cu performanța”,a spus șeful Executivului.

Premierul a cerut sprijinul Parlamentului pentru întregul pachet, subliniind că obiectivele majore sunt ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățeni.

Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe 5 pachete/proiecte care compun pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare:

• proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice
• proiectul de Lege pentru pensiile de serviciu ale magistraților
• proiectul de Lege pentru reforma în domeniul sănătății
• proiectul de Lege pentru guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
• proiectul de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.

Reforma pensiilor magistraților

Primul proiect de lege prezentat de premier vizează modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, într-un sistem considerat de guvern inechitabil și nesustenabil.

„Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, cu pensii medii de peste 24.000 de lei. Numeroase pensii ajung la 35.000-40.000 de lei, în special pentru cei care au deținut funcții de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară va crește la 35 de ani”, a afirmat Ilie Bolojan.

De asemenea, cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună (față de 100% până acum). „Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie.”

Premierul a spus că a văzut protestele magistraților, dar a insistat că „nu este o lege împotriva lor, ci pentru echitate și pentru încrederea în justiție”.

Reforma în domeniul sănătății

Al doilea proiect de lege vizează eficientizarea sistemului sanitar, cu accent pe reducerea risipei și reorientarea pacienților către medicina primară.

„Din eliminarea internărilor inutile și tratarea pacienților la medicul de familie sau de specialitate se pot economisi peste 3 miliarde de lei, bani care vor fi redirecționați tot pentru servicii medicale”, a spus Ilie Bolojan.

Printre măsurile anunțate:

• schimbarea mecanismului de plată pentru medicii de familie, cu accent pe servicii oferite pacienților (două treimi din remunerație) și nu doar pe numărul de pacienți;
• îngrijiri la domiciliu gratuite pentru seniori, bolnavi cronici și persoane cu dizabilități;
• un mecanism predictibil pentru accesul la medicamente inovative și încurajarea prescrierii de generice;
• contracte pentru managerii de spitale bazate pe indicatori clari de performanță și eliminarea numirilor fără concurs;
• sancțiuni și mecanisme de recuperare a sumelor pentru raportări fictive.

Premierul a anunțat și introducerea categoriei de „spitale de importanță strategică”, care vor beneficia prioritar de investiții. Totodată, spitalele private vor fi obligate să suporte costurile dacă un pacient externat nejustificat este reinternat la stat în 48 de ore.

Reforma guvernanței corporative a întreprinderilor publice

Al treilea proiect are ca obiectiv profesionalizarea conducerii companiilor de stat și limitarea privilegiilor.

„Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative fără legătură cu performanța. Membrii executivi vor primi maximum trei salarii fixe și cel mult două bonusuri pe an, în funcție de indicatorii financiari. Înainte puteau primi până la nouă”, a precizat șeful Executivului.

Alte măsuri incluse:

• membrii neexecutivi ai consiliilor de administrație vor primi maximum două salarii medii din domeniu;
• diurnele, sporurile, mașinile de serviciu și alte beneficii au fost plafonate;
• consiliile de administrație vor fi reduse cu o treime (la 3–5 membri);
• pentru companiile mari, selecția membrilor se va face prin firme de recrutare profesioniste;
• un funcționar public nu va putea fi membru în mai mult de un consiliu de administrație.

Agenția guvernamentală care monitorizează performanța companiilor de stat va primi puteri sporite, inclusiv de validare sau anulare a procedurilor de selecție.

Reforma autorităților administrative autonome

Guvernul propune restructurarea a trei instituții-cheie: ASF, ANRE și ANCOM.

„Aceste autorități au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate și salarii fără legătură cu realitățile economice din țară. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat, a declarat Prim-ministrul.

Principalele măsuri:

• reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor de suport;
• restructurarea organigramelor, eliminarea funcțiilor artificiale și a suprapunerilor de atribuții;
• reducerea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor conducerii;
• limitarea bonusurilor (maximum de două ori indemnizația lunară a unui ministru);
• publicarea pe site-urile instituțiilor a organigramelor și nivelurilor de salarizare.

Bolojan a precizat că autoritățile de reglementare „trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate, nu locuri unde se recompensează clientela”.

Măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice

Al cincilea proiect de lege introduce un pachet amplu de reforme fiscale și măsuri de disciplină bugetară.

„Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament, folosite ca paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, o treime cu datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei, a transmis Ilie Bolojan.

Principalele prevederi:

• reformarea ANAF și introducerea de noi criterii de risc fiscal;
• reguli stricte pentru firme: obligativitatea contului bancar, depunerea situațiilor financiare în 5 luni, declararea inactivității în caz contrar;
• obligativitatea acceptării plăților cu cardul pentru toți comercianții;
• actualizarea impozitului pe proprietate, ca etapă spre impozitarea la valoarea de piață;
• teste de integritate și bodycam-uri pentru inspectorii ANAF și ai Vămii;
• vânzarea bunurilor confiscate printr-o platformă electronică transparentă;
• reguli noi pentru cesiunea părților sociale, pentru a opri transferul firmelor cu datorii;
• plafonarea cheltuielilor deductibile pentru companiile multinaționale (maximum 1% din total).

Premierul a explicat că veniturile suplimentare vor fi folosite pentru investiții locale și continuarea programelor de dezvoltare.

Bolojan a încheiat discursul cu un apel la responsabilitate colectivă: „Nu e vreme de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acțiune pentru a corecta nedreptățile și a face curățenie. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dar un lucru nu îl voi schimba: voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea.”