RedactiaMinistrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr (PSD), a retras vineri, 27 octombrie 2023, la o săptămână distanță de la publicare, Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Direcției Generale de Informații a Apărării fără să explice motivele reale.
Asta în condițiile în care a semnat Expunerea de Motive a Proiectului din care reieșea necesitatea imediată a adoptării acestei Legi, ținând cont de:
– contextul geopolitic turbulent şi impredictibil, în care ameninţările actuale sunt tot mai complexe şi mai dinamice,
– planificarea apărării la nivel naţional, reformarea sistemului naţional de securitate, prin adaptarea cadrului legislativ în domeniul securităţii,
– confruntarea cu un deficit alarmant de personal şi nevoia de regenerare imediată a resursei umane, în vederea îndepliniri cantitative şi calitative a misiunilor şi obiectivelor pe dimensiunea informații, contrainformații şi securitate, cerute de contextul de instabilitate actual,
– transparentizarea activității prin definirea mai clară a controlului parlamentar.
Din comunicatul de presă transmis nu reiese care au fost motivele care au stat la baza retragerii acestui proiect și nici dacă documentul necesită revizuire sau a fost retras definitiv.
Pentru a clarifica aceste aspecte, am solicitat un punct de vedere din partea Ministrului în funcție, Angel Tîlvăr (PSD), însă a refuzat să ne transmită care sunt motivele care au stat la baza retragerii Proiectului de Lege și dacă acesta va fi refăcut sau nu și repus în circuitul de avizare, Biroul de presă al MApN făcând trimitere către același comunicat sec din 27 octombrie: ”Referitor la solicitarea dumneavoastră vă precizăm că, pe acest subiect, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat si a transmis presei un comunicat pe care îl găsiti pe site-ul MApN, la adresa https://www.mapn.ro/cpresa/18191_comunicat-de-presa”.
Pe această temă, fostul Ministru al Apărării, Vasile Dâncu (PSD), a precizat că proiectul nu ar schimba cu nimic activitatea pe care deja o face DGIA și nu vede motive pentru retragerea acestui proiect, care vizibilizează mai bine cum ar trebui să funcționeze un serviciu de informații al armatei.
Conform acestuia, proiectul nu aducea nimic nou față de actuala situație de funcționare a DGIA, considerând că e nevoie de proiect pentru că legea din 1991 care abilitează MApN să organizeze structuri de informații, în concordanță cu specificul domeniul de activitate, a suferit mai multe modificări și completări, dar este nevoie de câteva clarificări. ”În plus, Strategia Națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, Strategia de securitate cibernetică sau Programul ”Armata 2040” pun în fața specialiștilor din domeniul informațiilor militare noi provocări, sarcini și obligații”, a spus Vasile Dâncu.
În ceea ce privește resursa umană, Vasile Dâncu este de părere că erau importante precizările din Proiectul de Lege privind normele de recrutare, ele fiind necesare în această perioadă pentru a putea structura mai bine sistemul de criterii de calitate pentru evaluarea necesarului de specialiști.
”Nu se schimba mare lucru, criterii existau și în regulamentele militare, doar că nu erau transparente, coabitau militarii cu civilii, politica era de a aduce cei mai buni specialiști din toate domeniile conexe acestei specialități. Din păcate, salarizarea și comparația cu solicitările complexe, nu au făcut în ultima perioadă foarte atractiv domeniul specialităților din domeniul militar. Dar aceasta nu mai este un secret pentru nimeni. Normele propuse caută să statueze prin lege un model performant de secție în ceea ce privește resursa umană de înaltă performanță de care este nevoie în acest domeniu. Dar și aici eu nu găsesc nimic nou, cerințele sunt perfect compatibile cu statul cadrelor militare existent în acest moment, dar care trebuie și el îmbunătățit, existând în acest moment un proiect modern, dar care așteaptă să fie promovat”, a precizat fostul ministru.
La rândul său, Mihai Fifor (PSD), fost Ministru al Apărării, în prezent vicepreședinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților, spune, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, că atribuțiile pe care le-a propus MApN pentru DGIA, prin Proiectul de Lege amintit, sunt atribuții care se regăsesc în funcționarea oricărui astfel de serviciu de informații al unei armate din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit lui Mihai Fifor, dacă DGIA capătă personalitate juridică, așa cum era precizat în proiect, ar funcționa în parametrii unei entități care poate să-și organizeze bugetul de așa natură încât să poată să desfășoare inclusiv achiziții publice.
Cine este actualul Ministru al Apărării, Angel Tîlvăr (PSD), care joacă alba-neagra cu legile din domeniul apărării?
Angel Tîlvăr (61 ani), ministru PSD din noiembrie 2022, aflat la al 5-lea mandat de Parlamentar, profesor de limba engleză, fără legătură cu armata sau studii în domeniul militar și cu probleme la lucrarea de doctorat, a fost promovat timp de 4 mandate în Parlament de baronul local de Vrancea Marian Oprișan.
Timp de 19 ani, cât a fost senator sau deputat, acesta nu s-a remarcat cu nimic până să devină Ministru al Apărării, la finalul anului 2022.
Din sinteza Camerei Deputaților, se observă că în legislatura din 2020 și până în prezent, Angel Tîlvăr a avut, ca senator, doar 26 de luări de cuvânt, în 23 ședințe, în condițiile în care alți senatori au luat cuvântul de sute de ori. În primul mandat de senator (2004-2008) a luat cuvântul în Parlament de 98 de ori, iar în cele trei mandate de deputat a luat cuvântul de 26 sau 50 de ori.
De asemenea, în politică nu a deținut nicio funcție importantă de conducere la nivel național și nici măcar la nivelul organizației PSD Vrancea.
Scandalul tezei de doctorat
Angel Tîlvăr și-a susținut teza de doctorat în istorie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în 2012. Lucrarea s-a intitulat „Relațiile româno-israeliene între 1948-1989”. La vremea respectivă, Tîlvăr era la al doilea mandat de parlamentar din partea PSD Vrancea.
Teza de doctorat a Ministrului Apărării ridică mari suspiciuni legate de modul în care a fost realizată.
O muzeografă susține că a scris teza de doctorat a Ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, împreună cu directorul Muzeului din Vrancea. Într-un interviu pentru ziarul Libertatea, angajata muzeului a povestit că timp de 3 ani a lucrat la realizarea lucrării, chiar în sediul instituției. Atât ministrul, cât și directorul Muzeului au negat totul.
La sesizarea unui fost contabil al muzeului, cazul a ajuns și în atenția DNA și a Parchetului Vrancea, însă dosarele au fost clasate.
Scandalul dronelor rusești care au căzut pe teritoriul României și gafele ministrului
La începutul lunii septembrie au fost descoperite pe teritoriul României bucăți dintr-o dronă rusească, provenită de la un atac aerian rusesc asupra portului ucrainean Izmail.
Timp de două zile același Ministru al Apărării Angel Tîlvăr a infirmat în „mod categoric” informațiile furnizate de Ucraina privind prăbușirea dronei pe teritoriul țării noastre. Ulterior, acesta a revenit și a confirmat că au fost găsite mai multe bucăţi dintr-o dronă folosită de Rusia.
Odată cu retragerea Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Direcției Generale de Informații a Apărării, opinăm că Ministrul Angel Tîlvăr a reconsiderat conținutul acestei Legi care definea mai clar controlul Parlamentar asupra activității DGIA în domeniul securității naționale, contextul geopolitic și amenințările actuale, cât și posibilitatea tinerilor civili specialiști de a urma o carieră militară.
Astfel de acțiuni și declarații ale unui profesor de engleză ajuns în fruntea Armatei României slăbesc încrederea cetățenilor și a partenerilor strategici în statul român.
Cu un război la graniță și o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul României, Ministrul Angel Tîlvăr a eșuat înainte de a începe reformarea sistemului național de securitate prin transparentizarea și adaptarea cadrului legislativ.
