Premierul Ilie Bolojan a avut miercuri o întâlnire de aproape două ore la sediul Băncii Naționale a României (BNR), unde a discutat cu guvernatorul Mugur Isărescu despre principalele coordonate ale bugetului de stat pentru anul 2026, potrivit unor surse guvernamentale. Discuțiile au vizat în special nivelul deficitului bugetar, prognozele economice și impactul inflației asupra construcției bugetare.
Întâlnirea are loc în contextul în care România nu are încă un buget aprobat, deși a trecut aproape o lună din an. Executivul își propune menținerea deficitului bugetar în jurul pragului de 6–6,5%, în condițiile în care inflația rămâne ridicată, iar anul 2025 s-a încheiat cu o rată medie anuală de 7,3%.
Surse politice susțin că premierul și guvernatorul BNR au analizat indicatorii macroeconomici care vor sta la baza bugetului, inclusiv prognozele privind inflația, cursul de schimb și evoluția economică. Guvernul urmează să preia datele furnizate de BNR pentru elaborarea legii privind indicatorii macroeconomici.
În paralel, Executivul a cerut instituțiilor publice reduceri de cheltuieli de aproximativ 10%, măsură care a generat tensiuni în coaliția de guvernare, mai ales în rândul autorităților locale. Primarii avertizează că aceste tăieri ar putea afecta proiectele de investiții aflate în derulare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reiterat că bugetul pentru 2026 va fi unul axat pe relansare și investiții, fără majorări de taxe, inclusiv fără creșterea TVA. Potrivit acestuia, peste 10 miliarde de euro ar urma să intre în economie din Planul Național de Redresare și Reziliență, la care se vor adăuga alte aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene de coeziune și pentru agricultură.
Proiecția oficială indică o creștere economică modestă, de aproximativ 1% în 2026, cu un PIB estimat la peste 2.000 de miliarde de lei. Bugetul va fi construit pe baza execuției bugetare din anul precedent, iar proiectul ar urma să fie publicat și aprobat în Guvern la mijlocul lunii februarie, pentru ca ulterior să fie trimis Parlamentului spre dezbatere și vot.
Guvernul mizează pe investiții ca principal motor de creștere economică, într-un an marcat de constrângeri bugetare și presiuni legate de deficit și inflație.


