Justiția românească, sub un atac coordonat fără precedent

Lansarea documentarului Recorder „Justiție capturată” a produs mai mult decât o dezbatere despre vulnerabilitățile sistemului judiciar. A declanșat o reacție în lanț – politică, mediatică și instituțională – care a împins justiția românească în centrul unui conflict orchestrat cu o sincronizare prea perfectă ca să mai pară întâmplătoare. Acțiunea este catalogată drept o campanie de destabilizare a Justiției din România.

Documentarul apare în preajma deciziei Curții Constituționale privind pensiile magistraților, într-un moment în care sistemul judiciar este deja tensionat.

Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a avertizat, într-o conferință de presă, că justiția este ținta unei campanii coordonate de delegitimare, în contextul finalizării unor dosare grele de către DNA, acțiuni care urmăresc să submineze încrederea publică înainte de pronunțarea verdictelor.

Potrivit președintei CAB, sistemul judiciar este supus unei campanii de linșaj mediatic și demonizare, prin contestarea întregii structuri de organizare, ridiculizarea conducerii și promovarea unor mesaje manipulate, uneori sub aparenta reprezentare profesională a unor persoane cu eșec profesional-personal.

„Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București? Vedem acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu este accidentală. Atacurile lansate prin declaraţiile judecătorului Beşu, declaraţiile subanonimat ale unui procuror, apar la momentul în care DNA finalizează şi trimite în judecată dosare grele. Curtea de Apel Bucureşti, ţintită în mod direct în discurs, este instanţa care va trebui să judece aceste dosare. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluţii în astfel de dosare. Aceasta este reţeta clasică. Distrugi încrederea în instituţii înainte ca ele să se pronunţe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este”, a transmis preşedintele CA Bucureşti.

„Atacul politicului instituţionalizat rezultă chiar din prezentarea la Televiziunea publică naţională (TVR) a unui film foarte artistic, cu pretenţii de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituţionale”, a completat Arsenie.

Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a precizat că a luat act act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”.

CSM adaugă că nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Judecătorii din CSM au anunțat, vineri, că sesizează Inspecția Judiciară, după documentarul Recorder: ”Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder.”

Difuzarea TVR

Difuzarea documentarului pe TVR 1, cu vârf de audiență mai mare decât multe emisiuni ale postului, ridică întrebări suplimentare despre rolul televiziunii publice într-o campanie care lovește frontal în imaginea magistraților.

TVR, unde reprezentanți ai USR se regăsesc în Consiliul de Administrație, legitimează produsul Recorder plasându-l în prime‑time, fără un filtru editorial echilibrat sau un drept la replică real, ceea ce întărește percepția de „raliere” instituțională la narațiunea „justiției capturate”.​​

A doua zi, ONG-uri din bula #Rezist – Declic, Inițiativa România, Justiție Independentă – organizează protest în fața CSM, cer demisii la vârf și împing mesajul că „justiția e captivă”, ignorând faptul că protestele se bazează pe un film construit pe cazuri punctuale, nu pe o radiografie statistică completă a sistemului.

CSM avertizează că astfel de campanii transformă probleme reale în muniție pentru o presiune colectivă asupra judecătorilor și procurorilor, cu riscul de a pune întreaga putere judecătorească sub asediu mediatic.​​

Difuzarea TVR se face fără un drept la replică, fără o dezbatere plurală și fără contextualizare editorială serioasă.

Atacul USR

În mai puțin de 24 de ore de la difuzarea documentarului, președintele USR, Dominic Fritz, formulează cel mai dur atac politic. El cere demiterea șefului DNA, Marius Voineag, invocând tocmai concluziile documentarului. Iar ONG-uri din zona activistă organizează proteste la CSM, împingând în față aceeași narațiune: „justiția e captivă”.

Marius Voineag, șeful DNA, a respins acuzațiile aduse instituției într-un răspuns pentru Euronews. El a subliniat că activitatea DNA a fost validată în ultimii trei ani prin evaluări pozitive ale Comisiei Europene și ale altor organisme internaționale.

În paralel, apare o discrepanță majoră care nu poate fi ignorată. În timp ce USR atacă procurorul-șef al DNA, președintele Nicușor Dan îl asumă drept consilier onorific pe Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, urmărit penal tocmai de DNA într-un dosar privind achiziția de vaccinuri, estimat la peste un miliard de euro.

Nicușor Dan minimalizează ancheta, acuză Parchetul că „nu se mișcă suficient de repede” și îl protejează public pe Voiculescu. Un dublu standard care ridică întrebări legitime: când anchetează oameni din zona USR, DNA este criticat; când nu acționează conform așteptărilor politice, i se cere schimbarea conducerii.

Solidarizare selectivă

De altfel, ideea că documentarul exprimă vocea sistemului judiciar este contrazisă de realitate. Aproximativ 180 de magistrați și-au exprimat solidaritatea cu judecătorii prezentați în material. Este un număr care, în cifre absolute, poate părea impresionant, dar raportat la cei peste 6.500 de magistrați (4.251 de judecători și 2.266 de procurori activi) reprezintă mai puțin de 3% din corpul magistraților.

Deși minoritar, grupul a fost prezentat în media drept „o mișcare a magistraților”, sugerând un val generalizat de revoltă. Realitatea statistică arată un fenomen punctual, nu un consens instituțional.

Criticile din interiorul sistemului judiciar și din mediul jurnalistic au vizat în special modul în care documentarul generalizează cazuri punctuale la nivelul întregii justiții. Lipsesc date statistice, lipsesc comparațiile, lipsește echilibrul minim necesar unei radiografii obiective. Mai mult, materialul omite detalii semnificative, precum trecutul de ofițer DGIPI al magistratului Laurențiu Beșu, unul dintre personajele principale ale documentarului, un element esențial într-o investigație care pretinde transparență.

Ceea ce ar fi putut fi un prilej de discuție despre disfuncționalitățile reale din justiție s-a transformat într-o narativă emoțională, unidirecțională, folosită ca muniție într-o confruntare politică.

Iar sincronizarea perfectă dintre difuzarea documentarului, reacția USR, protestele ONG-urilor și campania mediatică lasă, inevitabil, impresia unei operațiuni coordonate.

Atacul concertat asupra DNA, încercarea de a impune schimbări la vârful parchetelor și folosirea emoției publice ca presiune asupra magistraților nu reprezintă un demers jurnalistic, ci un exercițiu de influență politică cu potențial destabilizator.

Foto: Freepik  www.freepik.com