RedactiaJudecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis definitiv joi că Dominic Fritz (liderul USR) s-a aflat în conflict de interese, validând raportul Agenției Naționale de Integritate și menținând soluția pronunțată anterior de Curtea de Apel Timișoara.
Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a confirmat definitiv starea de conflict de interese în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, respingând recursul formulat împotriva sentinței Curții de Apel Timișoara și validând raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate (ANI).
Potrivit comunicatului transmis de instanța supremă, judecătorii au reținut că Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii unei persoane de la care primise anterior un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.
ÎCCJ arată că, în materia conflictului de interese, nu este necesară demonstrarea existenței unui prejudiciu concret sau a unei influențe directe de natură coruptă asupra deciziei administrative. Este suficient ca persoana aflată într-o funcție publică să aibă un interes personal sau patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării atribuțiilor și să participe la emiterea actului respectiv.
Instanța supremă a apreciat că situația în care s-a aflat Dominic Fritz întrunește elementele prevăzute de legislație și de jurisprudența în domeniu: existența unei relații financiare directe cu beneficiarul actului administrativ, participarea la emiterea documentului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Judecătorii au subliniat, de asemenea, că legislația impune obligația de abținere pentru aleșii locali aflați într-o situație de conflict de interese, scopul acestei reguli fiind protejarea încrederii publice în procesul decizional și prevenirea folosirii autorității publice pentru favorizarea unor interese private.
Raportul ANI, rămas acum definitiv, vizează aprobarea în anul 2020 a unui document urbanistic care privea o firmă asociată cu arhitectul care îl împrumutase pe Dominic Fritz în timpul campaniei electorale pentru Primăria Timișoara. Agenția Națională de Integritate a concluzionat că participarea edilului la emiterea acelui act administrativ a generat un conflict de interese administrativ.
Prin decizia pronunțată, ÎCCJ menține integral concluziile ANI și hotărârea Curții de Apel Timișoara din 10 februarie, închizând definitiv litigiul dintre primarul Timișoarei și Agenția Națională de Integritate.
Comunicat ÎCCJ:
Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, domnul Fritz Dominic Samuel
Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.
