RedactiaPremierul Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu pentru publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen și va cere despăgubiri, dacă aceasta se va opune din nou aderării României la spaţiul Schengen.
Potrivit calculelor, prejudiciul cauzat României de opoziția Austriei este de cel puțin două procente din produsul intern brut, adică câteva miliarde de euro.
Austria s-a opus prin veto la Consiliul UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din decembrie 2022 la cererea de aderare la Schengen formulată de România și Bulgaria.
Redăm mai jos fragmente din interviul acordat de Premierul Marcel Ciolacu publicației Der Standard:
STANDARD: Ce strategie aveți pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunțe la dreptul de veto asupra aderării la Schengen?
Ciolacu: Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat cu doar câteva zile înainte de ședința Consiliului UE că nu va sprijini aderarea României. Acest lucru a dus la frustrare în rândul autorităților și al populației României.
Ceea ce nu pot accepta este explicația conform căreia veto-ul Schengen are de-a face cu campania electorală din Austria. Spania, ca țară aflată la președinția UE, susține acum aderarea României la spațiul Schengen și se asigură că această problemă este din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie la Consiliul miniștrilor de interne ale UE. Toate celelalte state – cu excepția Austriei – susțin și ele aderarea României. Nu este adevărat ceea ce spune Nehammer și anume că este o migrație crescută prin România. De asemenea, am introdus controale comune la frontiera cu Serbia pentru a scoate această problemă de pe masă. Totuși, dacă cancelarul Nehammer își va folosi din nou dreptul de veto în mod nejustificat, în calitate de prim-ministru va trebui să fac recurs la decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiție pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
STANDARD: Dacă Nehammer spune din nou nu: veți merge la Curtea Europeană de Justiție?
Ciolacu: Categoric, da!
STANDARD: Cât de scump ar putea fi un proces de succes pentru Austria?
Ciolacu: Suficient! Conform calculelor noastre, prejudiciul se ridică la cel puțin două procente din produsul intern brut. Dar cel mai rău dintre toate este faptul că Austria a creat un precedent. Pentru că în mod normal statele membre urmează recomandările instituțiilor UE. Croația a solicitat să se alăture în urmă cu aproximativ patru sau cinci ani. România și Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut asta.
STANDARD: Populiștii de dreapta sunt în creștere în toată Europa, inclusiv în România. Veți forma o coaliție cu partidul populist de dreapta AUR anul viitor după alegeri?
Ciolacu: Atâta timp cât voi fi lider al Partidului Social Democrat, dar și în 2024, personal mă voi pronunța în favoarea unei alte coaliții cu PNL. Nu accept nicio alianță cu AUR. Cancelarul Nehammer, ca și mine, trebuie să înțeleagă și să știe că noi, politicienii, ocupăm funcții doar temporar. Avem acum un agresor în Europa și, de aceea, acum ar fi fost cel mai important moment pentru noi de a arăta solidaritate în cadrul UE. Austria este la fel de neutră ca și Republica Moldova. Nu puteți pretinde securitate la nivel european și vă așteptați să intrați în proiectul Sky Shield împreună cu România și alte state UE, adică să urmăriți cum România depune eforturi financiare pentru a consolida apărarea europeană, dar în același timp i se refuză un drept fundamental precum aderarea la Schengen!
STANDARD: Când pot începe negocierile UE pentru Republica Moldova și ce părere aveți despre aderarea Moldovei la NATO?
Ciolacu: În ceea ce privește NATO, Moldova este constituțional un stat neutru. Dar Ucraina și Moldova trebuie să înceapă în acest an negocierile de aderare la UE. În același timp, ar trebui setat un semnal și pentru Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Serbia. În caz contrar, frustrarea va crește în aceste stări.
STANDARD: Două bucăți de drone rusești au fost găsite recent pe pământ românesc. Cum a schimbat războiul România?
Ciolacu: De fapt, trebuie să vorbim despre un război între dictatorul Vladimir Putin și o democrație suverană și independentă. Dictatorul nu poate câștiga acest război! Trebuie să sprijinim Ucraina să-și exporte cerealele. În luna următoare vom încerca să creștem volumul transportat prin România de la două la patru milioane de tone. România a investit, așadar, masiv în porturile de pe Dunăre și Constanța. Atacurile dronelor rusești asupra porturilor din apropierea României sunt un semn clar că Rusia nu dorește ca România să continue aceste investiții. Vom introduce un sistem de avertizare cu drone pentru zonele de frontieră pentru ca populația românească să fie informată mult mai rapid și mai bine. NATO este, de asemenea, implicată.
Găsiți AICI întregul interviu.
