Nicolae Ciucă, preşedintele Partidului Naţional Liberal, preşedintele Senatului şi fostul prim-ministru al României, a fost invitat la emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai” de la Kanal D.
Printre altele, Nicolae Ciucă a vorbit despre șansele de a deveni președintele României la alegerile din 2024.
Nicolae Ciucă a fost prim-ministru al României în perioada 25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023, când și-a dat demisia, astfel încât rocada dintre PNL și PSD să se poată realiza conform acordului coaliției de guvernare.
Întrebat dacă este pregătit să-i ia locul lui Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă a răspuns: ”Partidul Naţional Liberal are toate motivele să dea preşedintele României.(…) În acest moment, sub conducerea mea, a echipei, sunt om de echipă şi împreună cu echipa şi cu Partidul Naţional Liberal vom face tot ceea ce este necesar, astfel încât Partidul Naţional Liberal să obţină funcţia de preşedinte sau, mai bine zis, aşa cum s-a întâmplat în 2016, în 2019, să repetăm rezultatele de atunci.
Nicolae Ciucă susține că românii vor fi cei care vor decide cine va fi următorul președinte al României.
În timpul emisiunii, Nicolae Ciucă a fost întrebat dacă l-ar vota pe Marcel Ciolacu preşedinte, însă nu a răspuns în mod direct la întrebarea adresată de Denise Rifai. El a subliniat faptul că cei doi au o relație care se bazează pe onestitate, pe respect, pentru că sunt doi lideri de partid. ”Partidul Naţional Liberal are şi puterea şi candidaţii necesari să poată să câştige alegerile prezidenţiale. Există această determinare la Partidul Naţional Liberal, pentru că are exemple”, a completat răspunsul.
După ce în luna iulie Eduard Hellvig şi-a dat demisia din funcţia de director SRI, au apărut speculaţiile cum că ar fi un bun candidat pentru alegerile prezidenţiale. Surse din PNL susţin că demisia şefului SRI cu un an înainte de finalizarea mandatului a avut ca scop întoarcerea sa în viaţa politică, prin preluarea şefiei PNL şi a poziţiei de candidat la prezidenţiale din 2024. În acest context, Denise Rifai l-a întrebat pe Nicolae Ciucă ce şanse are la alegeri în faţa fostului şef SRI, Eduard Hellvig?
Acesta a răspuns: ”Am lucrat foarte bine cu domnul Eduard Hellvig, îl apreciez foarte mult pentru tot ceea ce a făcut în politică şi la conducerea Serviciului Român de Informaţii. Este oricând binevenit în Partidul Naţional Liberal. PNL este un partid deschis, avem nevoie de oameni de valoare şi oricine doreşte să vină să pună umărul la tot ceea ce îşi propune Partidul Naţional Liberal este binevenit.”
Are şanse PNL în faţa AUR? ”PNL este un partid de 30%. Eu am încredere în activul Partidului Naţional Liberal, am încredere în toate echipele de conducere de la nivelul filialelor să înţeleagă că AUR-ul nu este un pericol, noi înşine suntem pericolul nostru, dacă dintr-un partid cu blazon, aşa cum am spus, ne transformăm într-unul în defensivă, care stă undeva acolo la colţ, de teamă că va creşte AUR-ul peste noi la alegerile viitoare. Nu, noi suntem un partid care intrăm într-o bătălie politică pe care trebuie s-o câştigăm şi de aici înainte depinde doar de noi. E treaba noastră, a tuturor, a mea, ca responsabilitate de lider de partid, să ne organizăm, să ne convingem activul de partid şi să convingem electoratul că merită să ne voteze”, a răspuns preşedintele PNL.
Denise Rifai a amintit că Nicolae Ciucă a devenit prim-ministru la finalul unui conflict politic marcat de tensiunile dintre PNL şi USR, urmate de ieşirea USR de la guvernare, de ruperea coaliţiei formată după alegerile din 2020, de înlăturarea lui Florin Cîţu de la Palatul Victoria şi de la şefia PNL. Soluţia politică pentru ca România să aibă o guvernare stabilă a fost, culmea, o alianţă politică între PNL, PSD şi UDMR. Conform protocolului semnat, şefia Guvernului avea să fie ocupată, pe rând, de PNL şi PSD, conform unei rocade guvernamentale. Presa scrie că întreaga mişcare politică a fost creionată de preşedintele Klaus Iohannis. Întrebarea: ”I-aţi spus vreodată nu preşedintelui?”.
Nicolae Ciucă a răspuns: ”În tot acest carusel al evenimentelor, la final a trebuit să accept poziţia de prim-ministru, aşa cum am spus şi mai devreme. A fost un îndemn, o solicitare, să pot să continuu să îmi servesc ţara. Şi pe domnul preşedinte l-am înţeles de fiecare dată, cunoscându-l de cu mulţi ani în urmă, din momentul de când am devenit şeful Statului Major al Apărării. Şi l-am respectat şi îl voi respecta, pentru că dumnealui a fost şi este comandantul forţelor armate. Am respectat la dumnealui direcţia clară şi directă euro-atlantică, democratică, şi modul în care a înţeles să se comporte ca preşedinte de ţară faţă de tot ceea ce a însemnat obiectivele noastre naţionale. E adevărat, am rezonat şi rezonez cu dumnealui şi sunt onorat să fac parte din această echipă. Sunt un om loial, loialitatea este o caracteristică profilului meu de militar. Şi aş dori să spun că atunci când a fost nevoie, domnul preşedinte a ştiut să îşi sacrifice profilul politic pentru binele ţării. Ca atare, în contextul întrebării de mai înainte, atunci când am avut argumente, le-am discutat cu dumnealui şi am căzut de comun acord la o soluţie.”
În 2024, în România vor avea loc alegeri locale, parlamentale, europarlamentare și alegeri prezidențiale. Data exactă a desfășurării lor nu a fost încă stabilită.