RedactiaSistemul de concedii medicale din România se transformă semnificativ de la 1 februarie 2026, odată cu aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 91/2025, adoptată de Guvern la finalul lui decembrie 2025. Noua reglementare stabilește că prima zi de concediu medical nu mai este plătită pentru certificările eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, o măsură temporară menită să reducă concediile medicale scurte și abuzive.
Până de curând, legislația prevedea că angajatorul plătește primele cinci zile de concediu medical, iar pentru zilele ulterioare indemnizația este decontată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Începând cu 1 februarie însă, prima zi de concediu medical nu va mai fi remunerată în niciun fel – nici de angajator, nici din bugetul de sănătate.
Noua schemă de plată funcționează astfel:
- Ziua 1 din concediu medical rămâne neplătită;
- Zilele 2–6 sunt plătite de angajator;
- De la a 7‑a zi încolo, indemnizația este suportată din bugetul FNUASS.
Această schimbare se aplică indiferent de motivul medical sau durata concediului. Pentru anumite tipuri de concedii care erau plătite integral din FNUASS (de exemplu, concediul de maternitate sau alte categorii legale), regula privind prima zi neplătită se aplică similar: indemnizația este calculată și plătită cu o zi mai puțin față de vechea practică.
Impactul asupra angajaților și firmelor
Un efect imediat resimțit de angajați va fi reducerea venitului net în perioadele de boală. Angajații vor pierde, de fiecare dată când intră în concediu medical, salariul aferent primei zile, ceea ce în realitate se traduce prin pierderi financiare directe. Astfel, un angajat care suportă un concediu medical de scurtă durată va observa o diminuare a venitului lunar.
Pentru angajatori, noua regulă aduce și provocări administrative și de salarizare. Specialiști în resurse umane și consultanți în salarizare avertizează că firmele vor trebui să își actualizeze urgent procedurile interne și sistemele informatice pentru a reflecta noul mecanism de plată. În plus, companiile se vor confrunta cu un plus de birocrație în gestionarea certificatelor medicale și calculul indemnizațiilor.
Argumentele autorităților
Autoritățile au motivat introducerea acestei măsuri prin necesitatea combaterii fenomenului concediilor medicale „fictive” sau abuzive, în special cele foarte scurte (de o zi), care au fost asociate cu practici de evitare a prezenței la locul de muncă în zilele din preajma sărbătorilor sau a weekend-urilor. Ministrul Sănătății a declarat că măsura este tranzitorie și temporară, proiectată să funcționeze pe o perioadă de doi ani, și că poate fi ajustată sau eliminată dacă se înregistrează o reducere semnificativă a abuzurilor.
Guvernul a prevăzut și întărirea controalelor asupra acordării concediilor medicale, acordând Caselor de Asigurări de Sănătate competențe sporite de verificare a legalității certificatelor medicale. În cazul în care se constată nereguli, persoana în cauză poate pierde dreptul la indemnizație.
Critici din partea sindicatelor și specialiștilor
Măsura nu este însă lipsită de controverse. Organizații sindicale importante, cum ar fi CNSLR Frăția, au anunțat că vor sesiza Avocatul Poporului și eventual Curtea Constituțională împotriva ordonanței, pe motiv că aceasta afectează drepturi fundamentale ale angajaților fără o justificare de urgență reală și că ordonanța ar fi fost adoptată fără consultarea adecvată a partenerilor sociali.
Reprezentanții sindicatelor susțin că suprimarea plății pentru prima zi de concediu medical, indiferent de motivul medical sau de stagiul de cotizare, poate pune în dificultate lucrătorii cu probleme de sănătate reale.
De asemenea, asociații de pacienți și medici de familie au atras atenția că regula riscă să descurajeze angajații să rămână acasă atunci când sunt bolnavi, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății publice și poate favoriza transmiterea bolilor la locul de muncă.
Modificarea sistemului de plată a concediilor medicale reprezintă una dintre cele mai importante schimbări legislative din sfera drepturilor de sănătate și muncă din ultimii ani. În timp ce autoritățile justifică măsura ca pe un instrument de combatere a abuzurilor și de eficientizare a cheltuielilor publice, criticii văd în ea un potențial impact negativ asupra securității financiare a angajaților și asupra modului în care este percepută protecția socială în România.
Rămâne de văzut dacă ordonanța va fi menținută integral până la sfârșitul perioadei temporare (31 decembrie 2027) sau dacă, în urma protestelor și a eventualelor contestații, vor exista modificări legislative.
Foto: Freepik www.freepik.com
