RedactiaLiderii europeni și americani au reluat marți discuțiile privind viitorul Ucrainei, imediat după vizita comună, fără precedent, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, alături de mai mulți șefi de stat europeni. Întâlnirile diplomatice au loc pe fondul incertitudinii privind disponibilitatea lui Vladimir Putin de a purta negocieri directe cu Zelenski.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că întâlnirea Putin–Zelenski ar putea avea loc la Geneva, „o țară neutră, cum este Elveția, fiind alegerea firească”. Liderul de la Paris a subliniat că aceasta nu mai este doar o ipoteză, ci „o voință colectivă”. Totodată, Macron a folosit un limbaj extrem de dur la adresa liderului de la Kremlin, pe care l-a descris drept „un prădător” și „un căpcăun la porțile noastre”.
Donald Trump a confirmat, la rândul său, că Putin i-a transmis că ar accepta o întâlnire cu Zelenski „în următoarele săptămâni”, în încercarea de a încheia războiul care durează de trei ani și jumătate. Președintele american a declarat la Fox News că inițial nu va participa, dar, dacă discuțiile bilaterale vor progresa, va convoca o reuniune trilaterală. „Zelenski trebuie să dea dovadă de o oarecare flexibilitate”, a spus Trump, adăugând că nu se așteaptă ca cei doi lideri să devină „cei mai buni prieteni”.
Coaliția de Voință – presiuni pentru garanții de securitate
Marți, a avut loc o reuniune virtuală a „Coalition of the Willing” – ”Coaliția de Voință”, coprezidată de premierul britanic Keir Starmer și președintele Emmanuel Macron. Formatul reunește peste 30 de state europene și din Commonwealth și a fost creat în martie, după întâlnirea tensionată dintre Trump și Zelenski.
Starmer a cerut garanții ferme de securitate din partea SUA, pe care le-a considerat „un pas semnificativ înainte”. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre o „forță de reasigurare” care să intre în Ucraina după încetarea ostilităților, dar și despre regenerarea armatei ucrainene prin instruire și echipamente furnizate de statele membre.
Premierul estonian Kristen Michal a anunțat că țara sa este pregătită să contribuie cu trupe pe teren, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a insistat asupra sprijinului continuu pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, António Costa, a pledat pentru o garanție de securitate similară articolului 5 NATO: „Forțele armate ucrainene vor fi prima linie de apărare. Trebuie să consolidăm sprijinul militar”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe X că „la Washington discuțiile au avansat cu privire la garanții puternice de securitate pentru Ucraina, punând capăt vărsării de sânge și asigurând revenirea copiilor răpiți”.
Poziția României
Președintele Nicușor Dan a afirmat, după videoconferința Consiliului European, că implicarea lui Trump într-un acord de pace este „esențială”, subliniind că România va contribui la garanții de securitate pentru Ucraina și va sprijini repatrierea copiilor deportați ilegal.
Mesajul transmis de președintele României pe pagina sa de Facebook:
”Videoconferințele Coaliției de Voință și ale Consiliului European de astăzi au abordat rezultatele discuțiilor importante de aseară de la Washington privind securitatea Ucrainei.
Principalele puncte pe care le-am subliniat:
Implicarea președintelui Trump într-un acord de pace pentru Ucraina este esențială — orice pace trebuie să fie justă și durabilă. Rolul Europei este, de asemenea, crucial.
Coordonarea transatlantică rămâne cel mai puternic atu al nostru în descurajarea agresiunii Rusiei.
Rusia trebuie să înceteze uciderea civililor, dacă este cu adevărat angajată în obținerea păcii.
Sancțiunile trebuie menținute și, dacă este necesar, chiar intensificate până la atingerea unui acord de pace.
Trebuie să asigurăm întoarcerea imediată a tuturor copiilor ucraineni răpiți — România va continua să sprijine acest efort.
România va contribui la garanții solide de securitate pentru Ucraina, care vor fi implementate prin cooperare strânsă între Europa și SUA — aceasta este o investiție în securitatea Europei, nu doar a Ucrainei.
O Ucraină pașnică și sigură consolidează securitatea României și aduce beneficii vecinului nostru, Republica Moldova.”
Fără NATO pentru Ucraina, fără trupe americane pe teren
În interviul acordat Fox News, Trump a exclus categoric prezența trupelor americane în Ucraina, dar a lăsat să se înțeleagă că state europene ar putea trimite forțe. În schimb, SUA ar putea oferi sprijin aerian.
Liderul american a cerut Kievului să renunțe la obiectivul aderării la NATO și la recuperarea Crimeei, pe care a considerat-o „pierdută definitiv”: „Ambele lucruri sunt imposibile”, a spus el.
Întrebat despre posibile concesii teritoriale, Trump a afirmat că „Ucraina își va recăpăta viața” și va primi „o mulțime de terenuri”, însă a recunoscut că Rusia rămâne „o națiune militară puternică, fie că ne place sau nu”.
Reacția Moscovei și a Kievului
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a transmis că Rusia „nu respinge niciun format de discuții privind pacea”, dar a insistat că „orice contact între lideri trebuie pregătit cu atenție”.
Volodimir Zelenski a confirmat că lucrează împreună cu aliații europeni la „conținutul concret al garanțiilor de securitate”, descriind discuțiile de la Casa Albă drept „un pas semnificativ către încheierea războiului”. „Ucraina simte această forță. Și vom face totul pentru a transforma calea către pace în realitate – prin parteneriat, prin garanții și prin curajul poporului nostru”, a declarat liderul ucrainean.
Elveția, între neutralitate și mandatul de arestare al lui Putin
Geneva rămâne locația favorită pentru viitoarele negocieri, însă prezența lui Putin ridică probleme juridice. Președintele rus este vizat de un mandat de arestare emis în 2023 de Curtea Penală Internațională pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a precizat însă că legea națională prevede imunitate pentru liderii urmăriți internațional atunci când participă la conferințe de pace.
Occidentul își coordonează tot mai intens pozițiile pentru a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri directe cu Zelenski. Europa presează pentru garanții ferme de securitate, în timp ce Donald Trump încearcă să își asume rolul de mediator, cerând Ucrainei concesii dureroase. În pofida limbajului dur al lui Macron și a apelurilor la unitate transatlantică, succesul demersului depinde în primul rând de disponibilitatea Kremlinului de a transforma promisiunile într-un proces real de pace.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
