RedactiaMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a republicat, miercuri – 18 februarie 2026, în transparență decizională, proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind măsurile din administrație, în varianta agreată de coaliție.
Acesta face parte din Pachetul 3 de măsuri fiscale și a creat o serie de discuții la nivelul coaliției de guvernare.
Măsurile propuse ar putea avea un impact semnificativ asupra modului de organizare și funcționare a administrației publice, fiind una dintre cele mai ample intervenții asupra aparatului bugetar din ultimii ani.
”Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
În administrația publică locală, măsurile propuse sunt în continuare o reducere cu 30% din totalul posturilor aprobate, care va genera, la nivel național, o reducere de 10% a posturilor ocupate pe ansamblul autorităților administrației publice locale. În acest an tranzitoriu, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.
”Conform proiectului de act normativ, se prevede o disciplină financiară mai bună și o reducere a cheltuielilor de personal pentru administrația publică centrală de 10%. Conform deciziei coaliției, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, proiectul pus în transparență decizională prevede excepție de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii. De exemplu, conform măsurilor propuse, ar crește vârsta de pensionare pentru militari, în sistemul de învățământ va fi redus sporul pentru doctorat, iar în sistemul sanitar, între altele, va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor și un sistem de salarizare după performanță. Reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calcul la efectuarea reducerii totale de 10%”, a mai spus ministrul.
Proiectul de ordonanță de urgență privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, vizează instituirea unor măsuri fiscal-bugetare şi are drept scop creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creșterea veniturilor astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice. Pentru atingerea acestui scop, prin proiectul de act normativ sunt instituite o serie de măsuri, astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, prin diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, și respectiv, prin creșterea veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale, notează MDLPA.
Printre măsurile centrale se regăsesc reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația publică locală și diminuarea cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația publică centrală.
Conform documentului citat, ”se reglementează reducerea cu 10% a cheltuielillor de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, centralizat pe fiecare ordonator principal de credite.”
Măsurile de reducere a cheltuielior de personal se aprobă și se aplică până la data de 1 iulie 2026, iar implementarea pentru atingerea obiectivelor privind reducerea cheltuielilor de personal se face în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026.
Totodată, în cazul ordonatorilor principali de credite care deja au redus cheltuielile de personal în 2025 (comparativ cu 2024) reducerea de 10% se ajustează corespunzător ca diferență dintre procentul de 10% și procentul de economii efectiv realizat în anul 2025.
”Având în vedere faptul că la nivelul anului 2025 au fost adoptate măsuri de reducere a cheltuielilor de funcționare, al căror impact, în anul 2026 și următorii, conduce la economii și ținând cont de vulnerabilitățile și provocările din domeniile sănătate, educație, apărare, ordine publică și securitate națională, precum și din domeniul cultură, următoarele instituții au fost exceptate: instituțiile din învățământul de stat, spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, instituțiile publice din domeniul culturii aflate în subordinea sau coordonarea autorităților administrației publice centrale precum și instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.”, conform sursei.
Potrivit Notei de fundamentare, aceste reduceri sunt justificate de creșterea constantă a cheltuielilor de personal din ultimii ani, considerate cheltuieli rigide care limitează spațiul bugetar pentru investiții și servicii publice. Documentul arată că ponderea cheltuielilor de personal în produsul intern brut a ajuns la niveluri considerate nesustenabile, ceea ce impune intervenții rapide pentru echilibrarea finanțelor publice.
Proiectul urmărește nu doar scăderea costurilor, ci și o reorganizare a aparatului administrativ. Autoritățile susțin că administrația publică, atât la nivel central, cât și local, este afectată de proceduri birocratice greoaie, structuri de personal supradimensionate în anumite zone și o lipsă de corelare între numărul de angajați și capacitatea financiară reală a instituțiilor. Reducerea posturilor ar urma să fie însoțită de măsuri de eficientizare, digitalizare și simplificare administrativă.
În paralel cu măsurile privind personalul, proiectul de ordonanță include modificări referitoare la organizarea structurilor de specialitate din administrația locală, auditul public intern, achizițiile publice, gestionarea bunurilor proprietate publică și privată, precum și ajustări în domeniul fiscal și al taxelor locale. Scopul declarat este creșterea veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale și reducerea cheltuielilor nejustificate.
Conform Notei de fundamentare, proiectul de act normativ va contribui la:
1. Creșterea veniturilor bugetare
La nivel local:
– Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale).
– Majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani.
– Publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară.
La nivel central:
2. Reducerea cheltuielilor publice
- Reducerea personalului:
– 6.102 de posturi de consilieri personali;
– Reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului.
– Reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
– Reducerea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori.
- Limitarea salariilor:
– Plafonarea salariului președintelui ANRSC – economie estimată: 190.812 lei/an.
– Limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare.
- Reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru ANCPI, precum și pentru ANL – economia estimată: 410.444 lei/an.
- Reducerea costurilor administrative: Asigurarea cheltuielilor centrelor militare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale – scădere presiune pe bugetele locale.
3. Eficientizarea administrației publice
- Simplificarea descentralizării (eliminare pași birocratici).
- Reglementări mai flexibile privind inventarierea, transferul și închirierea bunurilor proprietate publică și privată a statului și a u.a.t.
- Instituirea rotației obligatorii pentru funcțiile publice sensibile → combaterea politizării și stagnării.
- Introducerea evaluărilor multianuale și evaluării pe bază de competențe pentru funcționarii publici.
- Permisiunea de a lucra cu timp parțial în două autorități diferite → flexibilitate și eficiență.
4. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale
- Extinderea executării silite asupra:
– indemnizațiilor asistenților personali;
– venitului minim de incluziune (VMI) – începând cu 2026.
- Interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV).
- Publicarea listelor cu debitorii persoane fizice și juridice → presiune publică pentru conformare.
5. Autonomie și control local sporit
- Autoritățile locale primesc atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc → control adaptat comunității.
- Posibilitatea de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități.
- Drept de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice.
- Înființarea Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).
Nota de fundamentare subliniază că România trebuie să respecte angajamentele asumate în cadrul planurilor bugetare pe termen mediu și lung, precum și recomandările instituțiilor europene privind corectarea deficitului excesiv. În acest context, limitarea cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor publice și o mai bună gestionare a resurselor umane sunt prezentate drept condiții esențiale pentru stabilitatea macroeconomică.
Proiectul se află în consultare publică, iar după finalizarea procedurii de transparență decizională urmează să fie supus adoptării de către Guvern.
Măsurile propuse ar putea avea un impact semnificativ asupra modului de organizare și funcționare a administrației publice, fiind una dintre cele mai ample intervenții asupra aparatului bugetar din ultimii ani.
Găsiți AICI documentația aferentă proiectului de act normativ.
Citește și:PSD se opune tăierilor „fără excepții” a salariilor din sistemul bugetar
Foto: Freepik www.freepik.com
