RedactiaPlenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a aprobat miercuri, 20 noiembrie 2024, înfiinţarea comisiei parlamentare comune de anchetă pentru verificarea cheltuielilor președintelui Klaus Iohannis din ultimii zece ani și a comisiei parlamentare comune de anchetă pentru ”investigarea mafiei imobiliare”, pornind de la cazul Nordis.
Astfel, Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a aprobat înfiinţarea comisiei parlamentare comune de anchetă pentru verificarea cheltuielilor efectuate de şi pentru Administraţia Prezidenţială în perioada 2014 – 2024.
Au votat „pentru” înfiinţarea comisiei 258 de parlamentari, iar doi „împotrivă”.
Comisia de anchetă este formată din 15 membri: şapte de la PSD, patru de la PNL, doi de la USR şi câte unul de la AUR şi UDMR.
Comisia urmează să stabilească motivele care au dus la secretizarea documentelor cu privire la cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale, precum şi baza legală în care s-a făcut această secretizare, să determine sumele achitate pentru închirierea de avioane private de lux utilizate în cadrul deplasărilor externe şi interne ale preşedintelui, cheltuielile pentru plata cazării în străinătate în condiţii deosebite – premium şi cu dotări speciale la cererea şefului statului, precum şi numărul total de deplasări externe efectuate de preşedinte în perioada 2014 – 2024 şi cheltuielile totale efectuate pentru acestea.
De asemenea, Comisia de anchetă îşi propune determinarea cheltuielilor efectuate în vederea reamenajării preferenţiale a spaţiilor de locuit puse la dispoziţia preşedintelui potrivit legii, „generate de hobby-urile şi preferinţele preşedintelui”, determinarea cheltuielilor efectuate cu amenajarea terenurilor de golf aferente Vilei Lac 3 şi vilei de protocol de la Neptun, precum şi a cheltuielilor pentru renovarea Vilei Lac 3 şi în vederea reamenajării vilei din Bulevardul Aviatorilor nr. 86.
Urmează să fie stabilite şi cheltuielile din bugetele instituţiilor conexe Administraţiei Prezidenţiale ocazionate de vacanţele de schi ale preşedintelui, precum şi să se verifice bugetele instituţiilor conexe care ar fi putut efectua cheltuieli pentru protocol, deplasări, escale, făcute special la Sibiu în folosul preşedintelui, „nejustificate de agenda Administraţiei Prezidenţiale”.
Preşedintele comisiei de anchetă va fi senatorul PSD Daniel Zamfir, iar vicepreşedinţi – Daniel Fenechiu, senator PNL, şi Claudiu Năsui, deputat USR. Ceilalţi membri ai comisiei sunt: Maricel Popa (senator PSD), Marius Gheorghe Toanchină (senator PSD), Radu Cristescu (deputat PSD), Florin Manole (deputat PSD), Marian Mina (deputat PSD), Viorica Sandu (deputat PSD), Mihăiţă Dohotar (senator PNL), Oana Ozmen (deputat PNL), Cristina Trăilă (deputat PNL), Ionuţ Moşteanu (deputat USR), Gianina Şerban (deputat AUR) şi Ladanyi Laszlo-Zsolt (deputat UDMR).
Raportul final urmează să fie elaborat în termen de maximum 90 de zile de la data înfiinţării comisiei de către plen.
Totodată, Parlamentul a aprobat constituirea Comisiei parlamentare comune de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru „investigarea mafiei imobiliare”, pornind de la cazul Nordis.
Pentru înfiinţarea comisiei, care va avea 15 membri, au fost înregistrate 256 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.
Printre obiectivele comisiei se numără identificarea modalităţilor nelegale de vânzare a unor locuinţe aflate în stadiul de proiect sau de vânzare a aceleiaşi locuinţe către două sau mai multe persoane, pornind de la cazul Nordis; identificarea modalităţilor de diminuare legală a TVA datorată de dezvoltatorii imobiliari pentru construcţiile edificate sau în curs de edificare, vândute către consumatori; identificarea mecanismelor prin care dezvoltatorii imobiliari „devalizează” societăţile comerciale prin care realizează construcţiile şi ulterior le falimentează transferând paguba în sarcina cumpărătorilor de bună credinţă.
Comisia urmează să identifice şi motivele care au determinat inacţiunea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în materia stopării fraudelor imobiliare, precum şi mecanismele de tip suveică prin care locuinţele promise unor cumpărători de bună credinţă sunt ulterior revândute prin intermediul unor societăţi fantomă care cumpără activele imobiliare după declararea falimentului societăţilor care au făcut promisiunile de vânzare către cumpărătorii de bună credinţă.
Un alt obiectiv este stabilirea soluţiilor legislative necesare pentru a elimina din tranzacţiile imobiliare cauzele cu efecte negative descrise anterior.
Comisia poate verifica orice alt aspect care reiese în timpul activităţii sale şi care este relevant pentru îndeplinirea obiectivelor sale.
