Proiectul de buget pentru 2025: principalele cifre și măsuri economice

Ministerul Finanțelor a făcut public, joi seară, proiectul de buget pentru anul 2025, document care va fi analizat în ședința de Guvern de vineri și este așteptat să fie aprobat sâmbătă. Bugetul este construit pe o creștere economică de 2,5%, cu un PIB estimat la 1.912 miliarde de lei la prețuri curente și o inflație medie anuală de 4,4%.

UPDATE: Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că se finalizează procedurile pentru adoptarea bugetului în cursul zilei de sâmbătă, fiind deja vizibile primele efecte pozitive.

”Finalizăm azi toate procedurile prealabile pentru a adopta mâine, într-o şedinţă specială de Guvern, bugetul pe 2025. Ştirea finalizării proiectului de buget a avut, ieri, efecte imediate. Dobânda la care se împrumută extern România, pe 10 ani, a scăzut rapid. Vor urma şi alte efecte pozitive”, a declarat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Marcel Ciolacu.

Acesta a afirmat că se vor vedea imediat efectele intrării României în Schengen, prin creşterea exporturilor.

”Nu voi intra azi în detaliile bugetului, atrag atenţia asupra unei singure cifre, cea a exporturilor, care creşte în acest an cu peste 3%. Acesta va fi primul impact major al integrării noastre depline în spaţiul Schengen”, a mai declarat premierul.

Proiectul de buget poate fi analizat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Venituri, cheltuieli și deficit

• Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB.
• Cheltuielile vor ajunge la 802,17 miliarde de lei, adică 41,9% din PIB.
• Deficitul bugetar este calculat la 7,04% din PIB.

Datoria publică și cheltuielile de personal

• Plafonul datoriei publice pentru sfârșitul anului 2025 este stabilit la 58,5% din PIB.
• Cheltuielile de personal vor reprezenta 8,9% din PIB în 2025 și 8,7% în 2026.
• Salariul mediu lunar brut este estimat la 5.355 de lei, iar numărul de șomeri la 250.000.

Modificări ale accizelor

• Accizele pentru produse energetice precum benzina, motorina, gazele lichefiate și electricitatea vor fi actualizate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2025.
• Se va introduce un calendar de creștere graduală a accizelor pentru băuturi alcoolice (bere, vin, alcool etilic) între 2025 și 2026.
• Accizele pentru produsele din tutun vor fi majorate începând cu 1 aprilie 2025.

Factori ai creșterii economice

Conform raportului macroeconomic, creșterea economică se va baza pe două direcții principale:

• Investițiile, cu un avans de 5,9%, alimentate de fonduri europene și guvernamentale pentru infrastructură.
• Consumul privat, care va avea un ritm de creștere similar cu cel al PIB-ului (2,5%), pe fondul măsurilor fiscale și bugetare care vor influența veniturile disponibile ale populației.

Sectorial, se estimează că:

• Construcțiile vor avea cea mai mare creștere a valorii adăugate brute (4,8%), datorită utilizării fondurilor europene pentru proiecte majore.
• Sectorul terțiar va asigura peste 60% din creșterea economică, cu o rată de 2,5%.
• Industria va avea o creștere modestă de 0,5%, în contextul incertitudinii geopolitice.

Procesul de aprobare și declarațiile oficiale

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că bugetul pentru 2025 este unul „prudent”, dar care menține un nivel ridicat al investițiilor. Acesta a menționat și creșterea estimată a salariului mediu cu 6,1%.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a precizat că bugetul include fonduri pentru infrastructură, salarii și pensii, menținând totodată deficitul în limita de 7% din PIB, conform Planului fiscal al României.

„Sâmbătă, bugetul va fi adoptat în Guvern și trimis în Parlament, unde vor putea fi depuse amendamente. Săptămâna viitoare, acesta va fi aprobat definitiv”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește pensionarii, Barna a dat asigurări că toate sumele necesare pentru plata pensiilor sunt prevăzute în buget și că acestea vor fi achitate la nivelul anului 2024.

Bugetul pe 2025 urmărește menținerea unui ritm susținut al investițiilor și continuarea unor programe de dezvoltare precum „Construct Plus”, „Anghel Saligny”, PNDL și „Startup Nation”. De asemenea, pentru prima dată, repartizarea sumelor către unitățile administrativ-teritoriale se va face pe baza datelor recensământului recent realizat.

Foto: Designed by Freepik  www.freepik.com