Ministerul Afacerilor Externe (MAE) monitorizează aproximativ 385 de cereri de sprijin venite din partea cetățenilor români aflați în Israel și Iran, în contextul deteriorării situației de securitate din aceste regiuni.
Anunțul a fost făcut luni de Clara Staicu, secretar de stat pentru Afaceri Europene, Orientul Mijlociu și Africa, care a oferit o actualizare detaliată asupra acțiunilor întreprinse.
„Avem în jur de 385 de solicitări pe care le urmărim”, a precizat Clara Staicu, subliniind că aceste demersuri implică o strânsă coordonare între autoritățile din România, ambasadele din regiune și structurile locale de sprijin.
Situația în Iran
Ambasada României la Teheran a identificat până în prezent 40 de cetățeni români. Dintre aceștia, „4 turiști au părăsit teritoriul Iranului la data de 14 iunie, alți 3 la data de 16 iunie, iar 33 de persoane sunt rămase în continuare în atenție, pe lista misiunii”, a transmis Staicu.
Situația în Israel și Palestina
În ceea ce privește Israelul și teritoriile palestiniene, aproximativ 200 de persoane au contactat reprezentanțele diplomatice. La data de 14 iunie, un grup de 52 de pelerini a părăsit Israelul spre Egipt, iar pe 16 iunie, alți 28 de pelerini au trecut granița, urmând să ajungă la Sharm el-Sheikh.
„Mai avem în atenție un grup de 39 de pelerini în Bethlehem, care beneficiază de sprijinul misiunii noastre de la Ramalla. Din perspectiva consulară, sunt în curs de evaluare rutele optime pentru repatrierea acestui grup”, a adăugat oficialul MAE.
La Consulatul General de la Haifa, 87 de persoane au fost înregistrate oficial, iar la misiunea din Aman, 47 de persoane au apelat linia de urgență. Potrivit secretarului de stat, „majoritatea au solicitat informații în contextul închiderii spațiului aerian al Iordaniei, fără a adresa solicitări de repatriere”. În schimb, „misiunea din Beirut nu a înregistrat apeluri pe telefonul de urgență”.
Măsuri de criză
Pentru gestionarea eficientă a situației, a fost activată o celulă de criză în noaptea de 12 spre 13 iunie, care funcționează în regim permanent. Staicu a explicat că scopul principal este „asigurarea siguranței cetățenilor români aflați în statele afectate de conflict și a personalului diplomatic din regiune”.
Demersurile sunt structurate pe două paliere: sprijin consular direct, inclusiv acțiuni de evacuare și repatriere, precum și comunicare publică pentru informarea corectă a cetățenilor români asupra situației de securitate din regiune.
„Toate demersurile pe care le facem presupun coordonarea între Capitală, misiunile diplomatice din statele afectate, autoritățile locale, în vederea identificării variantelor sigure de evacuare”, a concluzionat Clara Staicu.