RedactiaGuvernul a oficializat un super-grup interinstituțional care va gestiona uriașa finanțare europeană SAFE (Security Action for Europe – Acțiunea pentru Securitatea Europei), în valoare de 16,68 miliarde de euro, bani care vor ajunge în industria de apărare. Află cine sunt decidenții care vor superviza proiectele naționale de apărare!
În centrul operațiunii se află Cancelaria Prim-Ministrului, instituția care devine punctul zero al coordonării fondurilor europene. Din grup mai fac parte miniștri din domeniile apărării, internelor, economiei, finanțelor și afacerilor externe, alături de reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, specialiști din structurile de armamente și protecție internă, precum și un oficial al SRI.
Ce va face acest „super-comitet”?
Potrivit Deciziei privind atribuțiile, funcționarea și componența nominală ale Grupului de lucru interinstituțional pentru accesarea și implementarea instrumentului de finanțare SAFE, publicată în Monitorul Oficial, grupul de lucru coordonează relația României cu Comisia Europeană, analizează și validează proiectele de înarmare, poate negocia direct contracte fără licitație, decide achiziții comune cu alte state, stabilește criteriile pentru furnizori, are acces la date sensibile, informații clasificate și proceduri accelerate.
Cu alte cuvinte, acest Grup este creierul operațiunii SAFE.
Cine sunt membrii permanenți ai Grupului de lucru interinstituțional:
Componența Grupului de lucru interinstituțional pentru implementarea SAFE ridică din start semne de întrebare. Mulți dintre cei trimiși la masa deciziilor nu au experiență practică în politica de apărare sau securitate strategică. În acest caz, cum ar putea ei să gestioneze acest buget uriaș, investițiile în armament și tehnică militară și cum vor lua cele mai bune decizii pentru apărarea și securitatea României, ținând cont de situația războiului de la graniță?
1. Cancelaria Prim-Ministrului:
- Mihai Jurca – șeful Cancelariei Prim-Ministrului, președinte al Grupului de lucru; fost city manager al municipiului Oradea
- Mihnea-Claudiu Drumea – secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului; profesor universitar, fost secretar de stat în SGG și Ministerul Muncii
- Andrei-Răzvan Lupu – consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului; avocat și fost deputat
2. Administrația Prezidențială:
- Radu Burnete – consilier prezidențial; cu experiență economica și de business
3. Ministerul Apărării Naționale:
- Liviu-Ionuț Moșteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naționale; însă fără formare sau experiență profesională anterioară în politica de apărare ori securitate strategică, acesta a lucrat conform CV-ului într-un club biliard și bowling
- Cornel-Ion Pleșa – șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale
4. Ministerul Afacerilor Interne:
- Cătălin-Marian Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne
- Raed Arafat – secretar de stat; medic, specialist în managementul urgențelor
- Marius-Haientz Patriche – director adjunct, Direcția Generală de Protecție Internă
5. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului:
- Radu-Dinel Miruță – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului; de profesie inginer în telecomunicații
- Remus Cotuț – consilier personal al ministrului
6. Ministerul Afacerilor Externe:
- Oana-Silvia Țoiu – ministrul afacerilor externe; cu o pregătire în domeniul comunicării, a lucrat predominant în comisii dedicate muncii și protecției sociale
7. Ministerul Finanțelor:
- Alexandru Nazare – ministrul finanțelor
8. Serviciul Român de Informații:
- Răzvan Ionescu, director interimar al Serviciului Român de Informații
Organismul este tratat ca o „cameră de comandă” pentru miliardele SAFE. Structura va decide proiectele, prioritățile de achiziție și direcția strategică a industriei de apărare, într-un moment în care România intră într-o competiție europeană pentru investiții masive.
Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară și de infrastructură.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi, pentru care 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul.
România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), fiind a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie.
Strategia de Apărare 2025-2030, prezentată în Parlament
Preşedintele Nicuşor Dan prezintă miercuri, în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, adoptată luni de CSAT.
După prezentarea mesajului şefului statului, Strategia va fi supusă votului plenului reunit. Documentul a ajuns de luni în Parlament, şi transmis comisiilor de Apărare, pentru elaborarea raportului comun.
Preşedintele arată, în scrisoarea transmisă Parlamentului, că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 a fost analizată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este propusă spre aprobare Parlamentului României, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.
”Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea inforrnaţională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, lupta pentru resurse entice, sabotaj şi perturbare a infrastructurii critice şi creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau exteme, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate”, precizează şeful statului.
UPDATE:
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat pentru adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025 -2030.
Votul a fost: 413 pentru, 43 contra și 3 abțineri.
Foto: Facebook – MApN
