RedactiaRomânia se menține în rândul ţărilor din Uniunea Europeana cu cele mai slabe performanţe în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, cu 46 de puncte din 100 posibile, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept, conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2023, publicat de Transparency International la nivel global.
Indicele arată că majoritatea țărilor au progresat puțin spre deloc în ceea ce privește combaterea corupției din sectorul public. Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43, pentru al 12-lea an consecutiv, peste două treimi din țările evaluate având scoruri sub 50 de puncte. Fapt care indică serioase probleme de corupție.
Majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public.
Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.
La nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupţie au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre.
Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante.
Comparativ cu anul 2014, România are un plus de trei puncte, însă evoluţia nu a fost una liniară. Între anii 2014 şi 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023 scorul este acelaşi, de doar 46 de puncte, mult sub media UE. Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 şi 44 de puncte în ultimii 10 ani. De remarcat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE.
Conform Transparency International, sunt necesare acţiuni constante care să asigure consolidarea integrităţii publice.
„La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie. În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice”, spune sursa citată.
La nivel naţional, recomandările Transparency International Romania includ:
– actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice;
– îmbunătăţirea transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Naţională Anticorupţie;
– actualizarea procedurilor de raportare internă şi instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;
– standardizarea şi clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;
– adoptarea unei legislaţii avansate care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa resurselor umane din administraţia publică;
– utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.
Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrităţii publice.
Rezultate globale
Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43, pentru al 12-lea an consecutiv, peste două treimi din țările evaluate având scoruri sub 50 de puncte. Fapt care indică serioase probleme de corupție.
Potrivit Rule of Law Index, lumea se confruntă cu un declin al funcționalității sistemelor de justiție. Țările cu cele mai scăzute scoruri în acest index au obținut, de asemenea, punctaje foarte mici în Indicele de Percepție a Corupției, fapt ce subliniază o conexiune clară între accesul la justiție și corupție. Atât regimurile autoritare cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin eliminarea consecințelor pentru cei care au încălcat legea. Impactul acestui tip de acțiuni este evident în țări de pretutindeni, de la Venezuela (13) până la Tadjikistan (20).
François Valérian, președintele Transparency International, a declarat: „Corupția va continua să prospere până când sistemele de justiție vor putea pedepsi infracțiunile și vor ține guvernele sub supraveghere. Când justiția este cumpărată ori au loc interferențe politice, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să fie implicați pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care aplică legea și luptă împotriva corupției. Este timpul să punem capăt impunității pentru corupție.”
PRINCIPALELE ASPECTE LA NIVEL GLOBAL
Indicele de Percepție a Corupției evaluează 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra corupției din sectorul public, pe o scală de la zero (foarte corupt) la 100 (fără corupție).
– Danemarca (90) se află în vârful clasamentului pentru al șaselea an consecutiv, urmată îndeaproape de Finlanda și Noua Zeelandă, cu 87 de puncte și, respectiv, 85 de puncte. Datorită bunei funcționări a sistemelor de justiție, aceste țări sunt de asemenea în topul țărilor cuprinse în Rule of Law Index.
– Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemen (16) ocupă ultimele poziții în index. Toate aceste țări sunt afectate de crize prelungite, în mare parte constând în conflicte armate.
– 23 de țări – printre care unele democrații cu vechime, precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71), precum și unele state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13) – toate sunt la minime istorice în acest an.
– Din 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în clasamentul IPC. Lista include țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), Sri Lanka (34) și Venezuela (13), precum și țări cu economii cu venituri peste medie și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71).
– În aceeași periodă, opt țări și-au îmbunătățit scorurile în IPC: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).
Date şi statistici despre Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023 la nivel global şi naţional, precum şi date comparative cu anii anteriori sunt disponibile pe site-ul www.transparency.org.ro.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
