Scandalul azilelor nelegale ale lui Viorel Pașca și legătura cu Ilie Bolojan

Scandalul care zguduie România după ancheta DIICOT privind presupusele „azile ale groazei” din Bihor capătă o nouă dimensiune. În timp ce premierul interimar Ilie Bolojan susține că nu a avut „nicio legătură” și „nicio tangență” cu Viorel Pașca, documente oficiale și evenimente publice din perioada în care conducea administrația județului Bihor conturează o imagine mai complexă: asociația aflată astăzi în centrul unei anchete de amploare era menționată în rapoarte oficiale, prezentată drept partener de colaborare și premiată public pentru activitatea sa.

Una dintre principalele întrebări apărute după declarațiile lui Ilie Bolojan privește două rapoarte oficiale ale Consiliului Județean Bihor.

În raportul aferent activității din 2020, publicat în martie 2021, apare formularea: „Am avut o colaborare bună cu unitățile finanțatoare, respectiv Consiliul Județean Bihor, Direcția de Sănătate Publică Bihor și, de asemenea, cu alte unități sociale ca cele de la Dumbrava – Asociația D.P.G. (…).”

Asociația Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă a fost fondată în anul 2016 în Dumbrava, județul Bihor, de Viorel Pașca și familia sa.

Aceeași formulare reapare și în raportul aferent anului 2022, publicat în martie 2023 și semnat în perioada în care Ilie Bolojan conducea Consiliul Județean Bihor.

În plus, un ghid privind dezvoltarea și cooperarea instituțională în domeniul serviciilor sociale, publicat în 2022, include Asociația Dumbrava D.P.G. în lista ONG-urilor acreditate din domeniul social.

Aceste elemente ridică întrebări cu privire la modul în care activitatea organizației era percepută și evaluată de autoritățile locale, pe timpul mandatului lui Ilie Bolojan, înainte de izbucnirea scandalului.

„Bunul samaritean din Bihor”, elogiat la Gala Voluntarilor

Imaginea publică a lui Viorel Pașca era, până la izbucnirea scandalului, aceea a unui filantrop.

La ediția din 2020 a Galei Voluntarilor în Domeniul Social, organizată de Direcția de Asistență Socială Oradea, Pașca a fost prezentat drept „Bunul samaritean din Bihor” și „îngerul celor oropsiți”.

În comunicatul oficial al instituției se arăta că acesta acordă „sprijin necondiționat celor în nevoie”. La gală au participat prefectul Dumitru Țiplea și viceprimarul Florin Birta, iar reprezentanții administrației locale au transmis mesaje de apreciere pentru activitatea voluntarilor și ONG-urilor implicate în domeniul social.

Patru ani mai târziu, la ediția din 2024 a Galei Voluntariatului în Domeniul Social, Direcția de Asistență Socială Oradea îl menționa din nou pe Viorel Pașca, precizând că acesta a fost premiat ca voluntar și descriindu-l drept colaborator al instituției.

Echipa apropiată a lui Bolojan și instituțiile care l-au promovat pe Pașca

Un alt element care alimentează dezbaterea publică este faptul că recunoașterea instituțională de care s-a bucurat Viorel Pașca a venit din partea unor instituții conduse de persoane considerate printre cei mai apropiați colaboratori politici ai lui Ilie Bolojan.

În perioada în care Pașca era premiat și prezentat drept un exemplu de implicare socială, Direcția de Asistență Socială Oradea era condusă de Arina Moș, „protejata” lui Ilie Bolojan, care ulterior a devenit viceprimar al municipiului Oradea din partea PNL și este considerată unul dintre oamenii de încredere ai lui Bolojan. Arina Moș este în prezent deputat PNL de Bihor și secretar al Camerei Deputaților.

La evenimentele în care Pașca era elogiat au participat și reprezentanți ai administrației locale, printre care Florin Birta, succesorul lui Bolojan la Primăria Oradea și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai acestuia.

Toate s-au petrecut în perioada în care administrația era condusă de echipa lui Bolojan

Toate aceste momente – colaborările instituționale, apariția Asociației Dumbrava DPG în documente oficiale, premierea lui Viorel Pașca și prezentarea acestuia drept colaborator al Direcției de Asistență Socială Oradea – au avut loc între 2020 și 2024, perioadă în care administrația județeană și cea municipală din Oradea erau conduse de echipa politică formată în jurul lui Ilie Bolojan.

Acest context ridică întrebări legitime despre modul în care instituțiile publice au evaluat și validat activitatea unei organizații aflate astăzi în centrul unei anchete de amploare.

În lumina anchetei DIICOT, discuția nu mai privește doar presupusele fapte cercetate de procurori, ci și mecanismele instituționale care au permis ca organizația lui Viorel Pașca să beneficieze ani la rând de recunoaștere publică.

Ce verificări au fost efectuate înainte ca asociația să fie promovată drept colaborator al instituțiilor locale? Cum a fost monitorizată activitatea acesteia? Și cum explică astăzi autoritățile faptul că aceeași organizație care apărea în rapoarte oficiale și era premiată în cadrul unor evenimente publice se află acum în centrul unui dosar privind presupuse fapte de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat?

Standarde diferite de responsabilitate politică?

Cazul a readus în discuție și tema responsabilității politice. În 2023, după scandalul „azilelor groazei” din Ilfov, Gabriela Firea (PSD) și-a prezentat demisia pe fondul presiunii publice generate de legăturile unor persoane apropiate cu administratorii centrelor investigate.

Firea a negat că ar fi avut cunoștință despre abuzuri și nu a fost acuzată în dosarul penal, însă a ales să își asume răspunderea politică.

De la imagine de filantrop la o anchetă DIICOT de amploare

Diferența dintre imaginea publică promovată ani de zile și acuzațiile formulate acum de procurori este una majoră.

DIICOT susține că Viorel Pașca, împreună cu membri ai familiei și colaboratori, ar fi constituit un grup infracțional organizat care, între 2020 și 2026, ar fi exploatat sute de persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate.

Printre victime s-ar număra persoane fără adăpost, vârstnici, bolnavi psihic, persoane cu dizabilități și oameni abandonați de familii.

Potrivit anchetatorilor, acestea erau aduse în mai multe imobile din județul Bihor sub promisiunea îngrijirii și protecției, însă ar fi fost menținute într-o stare de dependență, fără îngrijire medicală adecvată și fără posibilitatea de a comunica liber cu exteriorul.

Procurorii susțin că multe dintre victime nu aveau acces la actele de identitate și la telefoane, iar rudele erau împiedicate să le viziteze.

În actele dosarului se arată că tratamentele ar fi fost administrate inclusiv de persoane fără calificare medicală, uneori după criterii precum culoarea cutiei medicamentelor.

În urma celor 27 de percheziții efectuate în județul Bihor, anchetatorii au ridicat 217 carduri bancare, carduri sociale, acte de identitate aparținând persoanelor găzduite, registre privind internări, externări și decese, precum și importante sume de bani în lei și valută.

DIICOT estimează un prejudiciu de peste 13 milioane de lei.

Un caz care ridică întrebări despre reacția autorităților

Dosarul nu privește doar presupusele fapte investigate de DIICOT, ci și modul în care activitatea lui Viorel Pașca a fost percepută și tratată de instituțiile statului în ultimii ani.

Avocatul acestuia a afirmat public că situația era cunoscută de autorități de aproximativ două decenii.

La rândul său, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că încă din 2016 i s-ar fi cerut lui Viorel Pașca să intre în legalitate, însă acesta ar fi refuzat.

Ulterior, în urma unor controale efectuate în 2025, cazul a ajuns în atenția Ministerului Muncii și a organelor de urmărire penală.

Aceste declarații și documente au alimentat dezbaterea privind eficiența mecanismelor de control și reacția autorităților în fața unei situații care, potrivit anchetei, s-ar fi desfășurat pe parcursul mai multor ani.

Bolojan: „Nu am avut competențe”

Întrebat în repetate rânduri despre acest subiect, Ilie Bolojan a insistat că nu avea atribuții legale de control asupra unor astfel de centre și că inspecțiile reveneau instituțiilor competente din domeniul asistenței sociale.

De asemenea, el a afirmat că nu participa la galele organizate de Direcția de Asistență Socială și că nu avea cunoștință despre organizațiile premiate.

Totuși, existența rapoartelor oficiale în care este menționată colaborarea cu Asociația Dumbrava D.P.G. și comunicările publice prin care Viorel Pașca era prezentat drept un exemplu de implicare socială au generat întrebări în spațiul public privind nivelul de informare și relația instituțională dintre administrația județeană și organizația condusă de acesta.

Control judiciar

După reținerea pentru 24 de ore a lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a altor persoane cercetate în dosar, procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă. Tribunalul București a respins însă solicitarea și a dispus plasarea sub control judiciar a principalilor inculpați.

Decizia nu este definitivă și a fost contestată de DIICOT.

Ancheta continuă, iar toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Între timp, cazul rămâne unul dintre cele mai ample dosare privind presupusa exploatare a persoanelor vulnerabile din ultimii ani și continuă să ridice întrebări despre modul în care o organizație prezentată public drept un model de implicare socială a ajuns în centrul unei anchete de o asemenea amploare.