RedactiaUn nou șoc major lovește economia mondială, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care afectează deja prețurile energiei, lanțurile de aprovizionare și piețele financiare, potrivit unei analize publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Instituția avertizează că impactul este global, dar profund inegal: țările importatoare de energie, economiile mai sărace și cele cu rezerve financiare limitate sunt cele mai vulnerabile.
Energie mai scumpă, presiune pe economii
Principalul canal de transmitere a crizei este energia. Blocajele din zona Golfului Persic, inclusiv perturbarea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz – rută prin care trec aproximativ 25–30% din petrolul mondial și 20% din gazele naturale lichefiate – au dus la creșteri semnificative de prețuri.
Pentru țările importatoare, acest lucru echivalează cu o „taxă” suplimentară asupra economiei. Europa și marile economii asiatice resimt deja costuri mai mari pentru energie și producție, în timp ce unele state africane și asiatice se confruntă chiar cu dificultăți în a-și asigura aprovizionarea.
În contrast, statele exportatoare de petrol pot beneficia temporar de pe urma prețurilor ridicate, însă câștigurile sunt limitate acolo unde exporturile sunt afectate de conflict.
Lanțuri de aprovizionare perturbate și risc alimentar
Specialiștii FMI arată că războiul afectează și comerțul global. Rutele maritime ocolitoare cresc costurile de transport și întârzie livrările, iar transportul aerian este perturbat în zona Golfului.
Un impact major apare în sectorul agricol: aproximativ o treime din transporturile globale de îngrășăminte trec prin Strâmtoarea Hormuz. Întârzierile vin într-un moment critic – sezonul de plantare în emisfera nordică – ceea ce poate reduce producțiile și duce la scumpirea alimentelor.
Țările cu venituri mici sunt cele mai expuse, deoarece populația cheltuie o proporție mult mai mare din venituri pe alimente, ceea ce amplifică riscurile sociale.
Inflație persistentă și creștere economică mai slabă
FMI avertizează că scumpirea energiei și alimentelor va alimenta inflația la nivel global. Istoric, astfel de șocuri duc la creșteri de prețuri și la încetinirea economiei.
Europa riscă un nou val de scumpiri pe fondul dependenței de gaze, iar în economiile emergente presiunile sunt amplificate de monedele mai slabe. În același timp, există riscul ca așteptările inflaționiste să se deterioreze, ceea ce ar face mai dificilă stabilizarea prețurilor fără o încetinire economică accentuată.
Piețe financiare tensionate
Conflictul a generat volatilitate pe piețele financiare: bursele au scăzut, randamentele obligațiunilor au crescut, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit la nivel global.
Pentru multe state emergente și economii cu datorii ridicate, acest lucru înseamnă costuri mai mari de finanțare și dificultăți în refinanțare. Țările cu rezerve limitate sunt cele mai expuse riscului de criză financiară.
Perspective incerte și apel la măsuri prudente
Potrivit FMI, evoluția economiei globale depinde de durata și amploarea conflictului. Un război scurt ar putea genera un șoc temporar al prețurilor, în timp ce un conflict prelungit ar menține energia scumpă și ar încetini creșterea economică pe termen lung.
Instituția subliniază că multe state intră în această criză cu datorii deja ridicate și spațiu fiscal limitat, ceea ce le reduce capacitatea de reacție.
În acest context, FMI anunță că își intensifică sprijinul pentru statele membre, în special pentru cele vulnerabile, prin consultanță și asistență financiară, urmând să prezinte o evaluare detaliată în rapoartele economice globale din luna aprilie.
Foto: Freepik www.freepik.com
