RedactiaTensiunile geopolitice, conflictele din vecinătatea Uniunii Europene și presiunile economice îi fac pe cetățenii europeni tot mai preocupați de viitor, iar așteptările față de rolul Uniunii cresc constant.
Cele mai recente rezultate ale sondajului Eurobarometru al Parlamentului European, realizat în toamna anului 2025, arată o tendință clară: europenii vor o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai implicată în protejarea cetățenilor săi. Datele la nivel național indică faptul că și românii se aliniază în mare măsură acestor percepții și priorități.
Îngrijorări majore privind securitatea și viitorul
La nivel european, majoritatea cetățenilor declară că sunt îngrijorați de conflictele armate din apropierea granițelor UE, de terorism, atacuri cibernetice, dezastre naturale amplificate de schimbările climatice și de migrația necontrolată. În paralel, se conturează și o anxietate puternică legată de riscurile informaționale: dezinformarea, discursul instigator la ură, conținutul fals generat de inteligența artificială și protecția insuficientă a datelor personale.
Rezultatele pentru România arată o structură similară a temerilor. Problemele de securitate și stabilitate regională, dar și cele legate de comunicare și spațiul online, se regăsesc printre principalele surse de îngrijorare pentru populație. Românii, la fel ca restul europenilor, resimt presiunea contextului internațional instabil și percep riscurile digitale drept o amenințare tot mai prezentă în viața de zi cu zi.
În ceea ce privește perspectiva asupra viitorului, tabloul este mixt atât în UE, cât și în România: pesimismul domină atunci când vine vorba despre evoluția lumii și a contextului internațional, însă optimismul crește la nivel personal și familial. Majoritatea cetățenilor europeni, inclusiv românii, tind să fie mai încrezători în propriul viitor decât în direcția generală a lumii.
Cerere puternică pentru o Europă mai unită și mai activă
Un mesaj central al sondajului este dorința cetățenilor pentru o Uniune Europeană mai unită în fața provocărilor globale. La nivel european, aproape nouă din zece respondenți consideră că statele membre ar trebui să coopereze mai strâns, iar o majoritate largă susține ideea ca UE să dispună de mai multe resurse și de o voce mai puternică pe scena internațională.
Și în România se observă o așteptare clară ca Uniunea să joace un rol mai activ în protejarea cetățenilor și în gestionarea crizelor globale. Românii susțin consolidarea poziției UE în lume, în special prin investiții în apărare și securitate, dar și prin măsuri economice și energetice care să reducă vulnerabilitățile externe.
Costul vieții, prioritatea zero
Dincolo de temerile legate de securitate, economia rămâne principala preocupare cotidiană. La nivel european, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt indicate drept cele mai importante probleme pe care Parlamentul European ar trebui să le abordeze. Economia și crearea de locuri de muncă se află imediat după aceste teme.
În România, prioritățile sunt similare. Nivelul de trai și presiunea prețurilor reprezintă subiecte centrale pentru populație, iar o parte semnificativă a respondenților anticipează dificultăți economice în anii următori. Există totuși și un segment important care se așteaptă la stabilitate, ceea ce indică o societate împărțită între prudență și speranță.
Valori fundamentale și imaginea UE
Pacea se conturează drept valoarea pe care europenii doresc cel mai mult ca Parlamentul European să o apere, urmată de democrație, libertatea de exprimare, drepturile omului și statul de drept. Aceeași ierarhie a valorilor se regăsește și în România, unde contextul regional și războiul din proximitate influențează puternic percepția publică.
În ciuda nemulțumirilor economice și a anxietăților legate de securitate, imaginea Uniunii Europene rămâne în general pozitivă, atât la nivelul UE, cât și în România. Majoritatea cetățenilor consideră în continuare că apartenența țării lor la Uniune este un lucru bun. Tinerii se remarcă drept cei mai entuziaști susținători ai proiectului european, având așteptări mai mari de la instituțiile europene și o deschidere mai pronunțată față de o integrare mai profundă.
Eurobarometrul din toamna anului 2025 conturează o Europă preocupată, dar nu resemnată. Cetățenii, inclusiv românii, resimt incertitudinea globală, dar în același timp privesc Uniunea Europeană ca pe un posibil scut de protecție și un instrument de stabilitate. Mesajul dominant este unul de consolidare: mai multă unitate între state, mai multă implicare la nivel internațional și soluții concrete pentru problemele economice interne.
Foto: Freepik www.freepik.com
