RedactiaInteligența artificială devine tot mai prezentă în economie și în viața de zi cu zi, însă România rămâne în urma altor state europene în ceea ce privește adopția acestei tehnologii.
Datele publicate de Eurostat arată că, în 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați au utilizat soluții de inteligență artificială, comparativ cu aproximativ 20% media Uniunii Europene.
Această diferență plasează România pe ultimul loc în UE în ceea ce privește adoptarea AI în mediul de business.
Situația este similară și la nivelul forței de muncă. Potrivit raportului PwC (Workforce Hopes and Fears Survey 2025), România ocupă locul 41 din 48 de țări analizate în privința utilizării AI la locul de muncă, iar doar 44% dintre angajați declară că au folosit astfel de tehnologii în ultimul an.
În rândul tinerilor, diferențele față de restul Europei sunt la fel de vizibile. Datele OECD indică faptul că aproximativ 44% dintre tinerii români (16–24 ani) au utilizat instrumente de inteligență artificială în 2025, comparativ cu o medie de aproape 68% la nivel internațional.
Paradoxul AI: adopție scăzută, dar impact economic ridicat
În ciuda nivelului redus de utilizare, studiile internaționale arată că impactul AI asupra economiei poate fi semnificativ.
Conform unui raport al PwC, angajații care folosesc AI pot avea salarii cu până la 56% mai mari, iar productivitatea poate crește de până la patru ori în anumite industrii.
Specialiștii atrag atenția că problema nu este lipsa tehnologiei, ci ritmul de adoptare. Diferența dintre România și statele vestice ține mai ales de competențele digitale și de investițiile în inovare.
Ce spun experții
Analiștii din industrie subliniază că decalajul actual poate deveni o oportunitate — dacă este gestionat corect.
Potrivit concluziilor din rapoarte de piață și studii internaționale, companiile care integrează AI mai devreme au un avantaj competitiv semnificativ, în special în domenii precum automatizarea proceselor, analiză de date și marketing digital.
În același timp, cercetările academice din domeniul Digital Transformation arată că adoptarea AI depinde nu doar de tehnologie, ci și de factori culturali, educaționali și organizaționali — inclusiv nivelul de încredere și competențele utilizatorilor.
România se află într-un moment de tranziție: deși adoptarea inteligenței artificiale este încă redusă, datele arată un potențial semnificativ de creștere.
Diferența dintre stagnare și progres va depinde, în următorii ani, de investițiile în educație digitală, de adaptarea companiilor și de politicile publice care vor susține această transformare.
Foto: Freepik www.freepik.com
