Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe măsurile fiscale

Guvernul Ciolacu și-a asumat marți după-amiază, 26 septembrie, răspunderea în Parlamentul României pe proiectul de lege privind noile taxe și impozite și măsurile din sectorul bugetar. Opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare pe care Guvernul îşi asumă răspunderea are ca obiectiv să reducă risipa bugetară şi să pună punct modului în care cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu. El a subliniat ca proiectul reprezintă începutul unei reforme mai ample.

Proiectul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament poate fi analizat AICI.

Principalele măsuri asumate de Guvernul Ciolacu:

– Microîntreprinderile vor fi taxate astfel: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară anumite activități, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice. Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

– Impozit 2% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor pentru 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% începând din 2026.

– Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro. Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit.

– Creşte TVA de la 9 la 19% pentru berea fără alcool şi alimentele cu zahar adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

– Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

– Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro).

– Impozite speciale pentru persoanele care dețin case mai scumpe de 500.000 de euro și mașini a căror valoare depășește 75.000 de euro. Se calculează după cum urmează: a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei; b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

– Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.

– Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.

– Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti CASS de 10% şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

– Cresc accizele la ţigări şi alcool.

– Sistemul e-Factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024.

– Se introduce Sistemul național RO e-Sigiliu pentru transportatori.

Declarațiile din Parlament

”Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a angaja răspunderea Guvernului pe care îl conduc pe un pachet de măsuri care să reducă risipa bugetară și să pună punct modului în care cei puternici și cu foarte mulți bani se credeau de neatins! Vă spun cu toată responsabilitatea: De astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepțiile peste excepții din mediul privat! Și mai ales – s-a terminat cu banii făcuți ușor din evaziune fiscală!”, a declarat Marcel Ciolacu în Parlament.

”Astăzi îmi asum răspunderea pentru un set de măsuri, dar suntem abia la începutul unei reforme mai ample care înseamnă de fapt Este un efort național al României din 2023, pentru a avea o economie mai puternică și a trăi mai bine și în 2025 și în 2030”, a mai spus el.

Premierul a anunțat că în următoarele săptămâni ”va fi demarat un proces de simplificare a legilor țării, astfel încât toate eforturile făcute de românii care muncesc, de sectorul privat și de statul român să poată fi valorificate la justa valoare și așteptare a tuturor românilor”.

”Oprirea risipei bugetare a fost primul obiectiv de la care s-a plecat atunci când am pornit această reformă fiscală. Și, iată, astăzi, vin în fața dumneavoastră cu cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție!”, a afirmat Marcel Ciolacu.

”În timp ce calitatea serviciilor publice a stagnat, cheltuielile cu personalul bugetar au explodat. În ultimii 10 ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 160%, de 2,6 ori. Însă performanța și eficiența actului public, nu! De aceea, prin legea prezentată astăzi În același timp, angajații cu salarii mici vor primi în continuare vouchere și alte măsuri de susținere a veniturilor. Totodată, Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat. În plus, vom implementa un plan de reducere a risipei în aparatul bugetar, atât pentru administrația centrală, cât și în cea locală, companii de stat și instituții autonome. Vor fi limitate cheltuielile cu achizițiile și vor fi controale mult mai stricte pentru depășirea acestor limite.”, a continuat premierul în discursul din Parlament.

Potrivit acestuia, toate aceste măsuri auun singur scop: ”Acela de a însănătoși finanțele publice și de a reduce îndatorarea României pentru a putea aloca mai mulți bani acolo unde este într-adevăr nevoie: în investiții, în Educație, Sănătate și infrastructură, în producție și creare de locuri de muncă aici, în România.”

Găsiți AICI întregul discurs al Premierului Marcel Ciolacu.

USR și Forța Dreptei au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională pachetul de măsuri.

Opoziția poate depune o moțiune de cenzură, dacă strânge suficiente semnături. Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.