RedactiaCele mai recente prognoze ale BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în 2023, iar creşterea ar urma să accelereze la 3,2% în 2024. Prognozele actuale sunt înrăutățite față de cele anunțate în luna mai.
Prognoza din luna mai indica o expansiune de 2,5% în 2023 și de 3,5% pentru anul viitor.
În Europa Centrală și în statele baltice, unde costurile ridicate ale alimentelor și energiei au restrâns bugetele gospodăriilor, iar accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare pentru investiții a fost redus, creșterea economică va fi, în medie, de 0,5% în 2023 (față de 3,9% în 2022) și de 2,5% în 2024.
În Balcanii de Vest, efectul slăbirii comerțului cu partenerii din zona euro a fost parțial compensat de performanța puternică a sectorului turismului în economiile bazate pe servicii din regiune. Produsul intern brut (PIB) este proiectat să crească cu 2% în 2023 și să ajungă la 3,4% în 2024.
Se așteaptă ca economiile din Asia Centrală, Caucaz și Turcia să mențină o creștere puternică în 2023, compensând o performanță mai slabă în Europa emergentă, potrivit celui mai recent raport al BERD privind perspectivele economice regionale.
În Europa emergentă, încetinirea reflectă prețurile ridicate la energie, inflația persistentă (în medie 9,7% în regiunile BERD în iulie 2023) și creșterea lentă din Europa avansată.
Se preconizează că în regiunile BERD creșterea va încetini la 2,4% în 2023, de la 3,3% în 2022. În 2024, pe măsură ce inflația continuă să scadă, se preconizează o accelerare a creșterii până la 3,2%.
Economistul șef al BERD Beata Javorcik explică: „Economiștii noștri văd un model divergent de creștere între regiunile BERD. Creșterea robustă a economiilor din Asia Centrală și performanța mai slabă a celor din Europa centrală și din statele baltice reflectă consecințele diferite ale evoluțiilor la prețurile la energie, a inflației și consumului”.
Există o serie de tendințe care influențează cele mai recente previziuni economice.
Consumul de gaze din Europa emergentă a scăzut cu peste 20% în iarna 2022-2023, deoarece renunțarea la gazele rusești a dus la prețuri mult mai mari la energie. Prețurile petrolului și gazelor, deși au revenit sub nivelurile de dinaintea războiului cu Ucraina , continuă să afecteze creșterea economică.
Industria europeană a renunțat la sectoarele mari consumatoare de gaze, cum ar fi materialele de construcții, produsele chimice, metalele de bază și hârtia, crescând în același timp producția în sectoare mai puțin mari consumatoare de carbon, cum ar fi echipamentele electrice, producția de automobile și produsele farmaceutice.
În Polonia , de exemplu, producția de metale de bază a scăzut cu 18% pe an, în timp ce producția de echipamente electrice a crescut cu 21% de la an la an.
În general, producția industrială totală din Europa a fost mai mică decât se aștepta, contribuind la o creștere economică mai lentă. Cu toate acestea, piața muncii a rămas rezistentă, companiile păstrându-și locurile de muncă în ciuda schimbărilor majore în structura producției. Și, pe fondul inflației ridicate, salariile nominale au crescut rapid în multe economii. În unele cazuri, cum ar fi în statele baltice și Ungaria , creșterile salariale au depășit creșterea productivității, reducând competitivitatea.
În schimb, creșterea economiilor Asiei Centrale și a anumitor țări din Caucaz a rămas puternică de la an la an în 2022 și în prima jumătate a anului 2023. Acest lucru s-a datorat comerțului intermediar către și dinspre Rusia, precum și nivelurilor ridicate de migrație.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
Adaugă comentariu