Măsurile fiscale, pe care Guvernul Ciolacu şi-a asumat marți răspunderea în Parlament, au fost atacate vineri la CCR – Curtea Constituțională a României.
Ionuţ Moşteanu, purtătorul de cuvânt al USR, a anunțat vineri că USR și Forța Dreptei au depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul Ciolacu şi-a angajat răspunderea în Parlament. Sesizarea a fost semnată și de doi parlamentari PNL.
Conform acestuia, “sunt 46 de pagini de articole de neconstituţionalitate. Sunt 13 articole din Constituţie călcate în picioare de Ciolacu cu acest proiect de lege”.
”Am blocat astăzi această lege, ea nu va intra în vigoare. Aşteptăm termenul CCR. Până vor judeca cei de la CCR, acest proiect este blocat, nu va creşte niciun fel de taxă”, a mai spus Ionuț Moşteanu.
El a precizat că sesizarea trimisă la CCR conține atât argumente de natură procedurală, cât și argumente de constituționalitate.
Este vorba de Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (PL-x nr. 546/2023) pe care Guvernul Ciolacu și-a asumat marți după-amiază, 26 septembrie, răspunderea în Parlamentul României.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a scăpat fără o moţiune de cenzură, după asumarea răspunderii pentru pachetul fiscal. Opoziţie nu a reuşit să strângă semnăturile necesare.
Principalele măsuri asumate de Guvernul Ciolacu:
– Microîntreprinderile vor fi taxate astfel: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară anumite activități, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice. Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.
– Impozit 2% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor pentru 2 ani (2024-2025), iar apoi de 1% începând din 2026.
– Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro. Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit.
– Creşte TVA de la 9 la 19% pentru berea fără alcool şi alimentele cu zahar adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
– Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
– Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro).
– Impozite speciale pentru persoanele care dețin case mai scumpe de 500.000 de euro și mașini a căror valoare depășește 75.000 de euro. Se calculează după cum urmează: a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei; b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
– Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.
– Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.
– Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti CASS de 10% şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.
– Cresc accizele la ţigări şi alcool.
– Sistemul e-Factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024.
– Se introduce Sistemul național RO e-Sigiliu pentru transportatori.