Guvernul României a adoptat, joi seară, în ședință extraordinară, două ordonanțe de urgență esențiale pentru echilibrul financiar al țării: rectificarea bugetului de stat și rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2025.
Detaliile au fost prezentate într-un briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.
„Rectificarea bugetară adoptată în această seară aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli și a zonei de venituri, astfel încât acestea să fie proiectate cât mai realist posibil”, a declarat ministrul Finanțelor, subliniind că mesajul transmis piețelor, investitorilor și românilor este unul de „seriozitate și disciplină financiară”.
Ținta de deficit stabilită prin rectificare pentru acest an este de 8,4% din PIB, adică un necesar de finanțare de 159 de miliarde de lei.
„Negocierea care a stat în spatele obținerii acestei ținte e foarte importantă pentru că a fost atât la nivel tehnic, cât și la nivel politic cu Comisia Europeană și cu comisarul Dombrovskis, și s-a închis prin discuția pe care a avut-o premierul Ilie Bolojan la Bruxelles”, a explicat Nazare.
Ministrul a avertizat că, dacă România ar fi rămas la o țintă de 8%, ar fi fost necesare măsuri suplimentare de ajustare în valoare de 8 miliarde de lei, „ceea ce ar fi pus foarte mare presiune, mai ales pe zona de investiții”.
Rectificarea bugetară aduce și o ajustare a prognozelor economice. Produsul Intern Brut estimat scade de la 1.912 miliarde de lei la 1.902 miliarde de lei, iar creșterea economică prognozată pentru 2025 se reduce de la 2,5% la doar 0,6%.
„Toate aceste lucruri schimbă foarte mult ecuația de asamblare a bugetului”, a spus Nazare, subliniind că negocierile cu ministerele au fost „intense” și că nu există „ordonatori fericiți”, deși la deficit s-au adăugat 24,5 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor esențiale.
Priorități: cheltuieli sociale, dobânzi și investiții prin PNRR
Două treimi din sumele suplimentare merg către cheltuieli esențiale – pensii, salarii, asistență socială și sănătate. Doar dobânzile la datoria publică au crescut la aproape 54 de miliarde de lei, fiind nevoie de o suplimentare de 12 miliarde.
Totodată, rectificarea redeschide accesul la fonduri pentru investițiile din PNRR. „Am reglat problemele pentru patru ministere-cheie – Transporturi, Economie, Mediu și Dezvoltare –, care nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut a PNRR. Sunt în jur de 5 miliarde destinate acestei zone”, a precizat ministrul.
Întrebat despre posibilitatea ca România să piardă fonduri europene la Consiliul ECOFIN din 10 octombrie, Alexandru Nazare a explicat: „După adoptarea pachetului 1 și a măsurilor din pachetul 2, nu cred că mai poate fi vorba de o activare a clauzei respective privind fondurile europene. Ea rămâne în discuție, dar am făcut progrese și nu cred că, în următorul Consiliu, această chestiune va fi activată”.
Economii și reforme în administrație
Ministrul a confirmat că Ministerul Finanțelor a început încă din august procedura de reorganizare, în contextul în care premierul Bolojan cere planuri clare de reducere a cheltuielilor.
În privința economiilor, Nazare a evitat să avanseze o țintă clară: „Nu cred că există un procent, fiecare ordonator trebuie să facă propria analiză pentru a vedea unde se pot reduce cheltuieli”.
În ceea ce privește administrația locală, scenariile de reducere cu 10% a personalului, care ar aduce economii estimate la 1,4–1,8 miliarde lei, „sunt încă în discuție”.
Întrebat de ce nu există tăieri la subvențiile pentru partide, ministrul a precizat că „decizia aparține coaliției” și că, deocamdată, s-a reglat doar situația Autorității Electorale Permanente, prin alocarea a 169 de milioane de lei.
Întrebările jurnaliștilor au vizat și comparația cu educația, care primește doar 140 de milioane de lei. Nazare a explicat: „Am acordat sume pentru proiecte importante, inclusiv pentru Laserul de la Măgurele. Am făcut-o împreună cu Ministerul Educației, în funcție de execuția actuală”.
Taxe, TVA, ANAF
Nazare a exclus o creștere a taxelor în 2026: „Nu avem în plan, în acest moment, o creștere a TVA, a impozitului pe profit sau a impozitului pe venit. HoReCa e un caz aparte – așteptăm analiza și apoi discutăm în coaliție”.
Referitor la notificările ANAF primite de persoanele care vând online bunuri de peste 10.000 de lei pe an, ministrul a explicat că instituția urmează să clarifice oficial situația: „Cred că ar fi foarte util ca ANAF să transmită cât mai curând care sunt condițiile și ipotezele de la care au plecat”.
Totodată, întrebat despre suplimentele de 400 de lei pentru 2,7 milioane de pensionari, ministrul a confirmat că Ministerul Muncii a primit peste 5 miliarde de lei suplimentar, dar a precizat că destinația exactă a fondurilor va fi anunțată de ministerul de resort.
Adoptarea rectificării bugetare reprezintă, în viziunea Guvernului, un semnal de responsabilitate financiară înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe ai UE. „Prin această rectificare transmitem un semnal foarte bun către Comisie și către piețe: ne menținem angajamentele, ceea ce spunem facem și schimbăm atitudinea în privința evaluării bugetelor”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Guvernul va începe în noiembrie lucrările pentru noul buget de stat pe 2026, cu promisiunea că nu se va mai ajunge la o rectificare atât de masivă precum cea adoptată acum.


