Tinerii români, chemați la pregătire militară voluntară. Guvernul a adoptat proiectele de apărare

Cele două proiecte majore – modificarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare și noua Lege a apărării naționale – au fost aprobate în ședința de Guvern de joi și vor fi trimise către Parlament, unde Executivul va solicita procedură de urgență.

„Astăzi am aprobat în ședința de guvern cele două proiecte… Foarte important, ambele proiecte merg către Parlament, deci sunt aprobate de Guvern. Vom cere procedură de urgență pentru Parlament și am încredere că până la finalul acestui an ele vor fi aprobate”, a declarat Ministrul Apărării, Ionuţ Moșteanu.

Referindu-se la modificarea Legii 446/2006, Moșteanu a subliniat nevoia de întinerire a rezervei operaționale a Armatei: „Rezerva operațională este îmbătrânită, nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și în fiecare an pierdem din această rezervă… Vorbim de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, depășesc vârsta de 55 de ani din lege. E nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române.”

El a precizat că proiectul instituie conceptul de „militar voluntar în termen”, printr-un stagiu de patru luni, pentru tinerii între 18 și 35 de ani: „Patru luni de zile, tinerii vin, fac armata voluntar și rămân în această rezervă. Noi propunem în acest proiect ca ei să fie remunerați după aceste patru luni de zile cu trei salarii medii de la acel moment.”

În ceea ce privește noua Lege a apărării naționale, ministrul Apărării a explicat că aceasta înlocuiește legea din 1994 și actualizează cadrul normativ la realitățile de azi, în contextul NATO și al Uniunii Europene: „Legea definește în mod cuprinzător apărarea națională, stabilește rolul Ministerului Apărării Naționale de integrare și conducere într-o concepție unitară a acțiunii tuturor forțelor participante la apărarea țării… creează un cadru pentru reacții adaptate gradual la nivel național și în cadrul de cooperare la nivelul organizațiilor internaționale.”

Știrea inițială:

Proiect pe masa Guvernului: pregătire militară voluntară pentru tinerii între 18 și 35 de ani

Guvernul are pe masa şedinţei de joi un proiect de lege care aduce schimbări importante la Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Printre noutăţi se află introducerea unui program de pregătire militară voluntară pentru tinerii români cu vârste între 18 şi 35 de ani, precum şi reglementări speciale pentru studenţii civililor şcolarizaţi pentru nevoile instituţiilor din domeniul apărării şi securităţii naţionale.

Proiectul introduce articolul 131, care prevede că: „Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de soldat/gradat voluntar în termen.”

Înscrierea se face pe baza unui angajament semnat, după un proces de selecţie într-un centru zonal. Pe durata programului, participanţii beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistenţă medicală şi o indemnizaţie lunară „similare militarilor în termen”. La final, cei care au parcurs pregătirea primesc o indemnizaţie echivalentă cu trei câştiguri salariale medii brute şi sunt încadraţi în rezerva operaţională a Armatei.

Numărul de locuri disponibile se stabileşte anual, prin ordin al ministrului apărării.

O altă modificare importantă este introducerea categoriei: „student în instituțiile civile de învățământ superior, școlarizat pentru nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.”

Aceşti studenţi vor beneficia, potrivit art. 711, de cazare şi hrană gratuită, precum şi de o indemnizaţie lunară pe perioada studiilor. În timpul programelor de pregătire militară, ei vor avea „drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru studenții militari”.

Dacă însă renunţă la studii sau la programul militar, proiectul prevede că „încetează serviciul militar activ, se trec în rezervă, retragere sau se scot din evidență, după caz.”

Pentru a clarifica procedurile, proiectul introduce şi o definiţie nouă: „Recruţii, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii care au parcurs procesul de recrutare pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen şi au fost declaraţi apţi pentru serviciul militar.”

Executivul arată, în expunerea de motive, că aceste modificări sunt necesare pentru a adapta legea la alte reglementări recente, cum este Legea învăţământului superior nr. 199/2023, şi pentru a întări rezerva Armatei printr-un mecanism voluntar de pregătire militară.

De asemenea, pe agenda şedinţei de Guvern se află şi proiectul de lege a apărării naţionale a României, necesar în vederea armonizării cadrului normativ din domeniu, dar şi a abordării apărării naţionale în contextul apărării colective în cadrul NATO şi al Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.

„Prin soluţiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională. De asemenea, au fost introduse noi abordări ale relaţiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual, cât şi instituţional”, se precizeaza în expunerea de motive.

Conform proiectului, ”în caz de ameninţări sau pericole care pot afecta suveranitatea, independenţa sau caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, până la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a stării de război, autorităţile şi instituţiile publice pun în aplicare, gradual, măsuri corespunzătoare conform domeniilor de competenţă stabilite prin legislaţia de organizare şi funcţionare”.

Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilităţi militare şi nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea ameninţărilor hibride, la propunerea Preşedintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, angajarea de capabilități militare și nonmilitare în afara teritoriului statului român, conform legii, cu consultarea prealabilă a autorităților competente, pentru sprijinirea unor operațiuni de evacuare, de repatriere sau a unor alte măsuri necesare pentru protejarea unor cetățeni români aflați în străinătate, în cazul unor dezastre naturale, conflicte armate sau în alte situații care generează riscuri pentru siguranța acestora.

Foto: MApN