Noua Strategie de Apărare: Independență solidară și SRI în lupta cu corupția

Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri, 12 noiembrie, proiectul Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, document care introduce conceptul „independență solidară” și identifică drept vulnerabilități majore corupția și disfuncționalitățile din administrația publică.

Strategia (şase capitole, 117 puncte) va intra în dezbatere publică și urmează să fie avizată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe 24 noiembrie, iar prezentarea în Parlament este programată la sfârșitul lunii.

Principalele elemente prezentate:

• Conceptul central — „independență solidară”. Președintele a explicat că acest concept combină capacitatea României de a-și apăra și afirma identitatea și interesele naționale pe plan extern cu menținerea angajamentelor și parteneriatelor internaționale.

• Ameninţări externe. Documentul identifică acţiunile ostile ale Federaţiei Ruse ca principală ameninţare la adresa securităţii naţionale, menţionând militarizarea Mării Negre, agresiunea împotriva Ucrainei şi riscul generat de posibile evoluţii imprevizibile (inclusiv scenariul unei „eventuale granițe pe Dunăre cu Federația Rusă”). Strategia subliniază şi riscurile extinderii conflictului, precum şi utilizarea de către actori ostili a instrumentelor hibride — operaţiuni cibernetice, sabotaj, dezinformare şi manipulare informaţională.

• Vulnerabilităţi interne. Administraţia publică este descrisă drept în urmă faţă de aşteptările societăţii: decizii nefundamentate pe date, lipsă de colaborare interinstituţională şi rezistenţă la inovare. Corupţia este semnalată ca un factor care slăbeşte coeziunea socială şi afectează economia şi calitatea serviciilor publice.

• Implicarea Serviciului Român de Informaţii. Strategia prevede implicarea SRI în „culegerea de date” privind fenomenul corupţiei, cu precizarea expresă că această activitate nu trebuie să înlocuiască etapa de cercetare penală şi procesul de justiţie. Preşedintele a cerut, de asemenea, corectarea mecanismelor legislative care generează întârzieri în dosarele de corupţie.

• Alte riscuri şi provocări. Documentul atenționează asupra creșterii acțiunilor de sabotaj asupra infrastructurii critice, a fenomenelor de radicalizare şi anti-democratizare alimentate de actori externi, a presiunilor economice (protecționism, acces restricționat la resurse critice), a migraţiei ilegale, traficului de droguri şi efectelor schimbărilor climatice.

De asemenea, se menţionează oportunităţi strategice, precum poziţia geografică a României ca nod de conectivitate Europa–Asia şi potenţialul economiei naţionale şi al diaspora-reintegrării.

„Nu vrem să apărăm statul ca pe o construcţie abstractă, vrem să apărăm cetăţeanul. Întrebarea este câtă încredere are cetăţeanul în stat şi care e disponibilitatea lui de a-l apăra”, a declarat președintele.

„Contextul geo-politic şi tehnologic este diferit faţă de strategiile anterioare: creşterea tensiunilor globale, războiul din Ucraina, evoluţia tehnologică exponenţială şi vulnerabilităţile generate de digitalizare necesită mijloace specifice de apărare”, a mai spus Nicușor Dan.

Prin plasarea în centrul strategiei a conceptului de „independenţă solidară”, documentul încearcă să concilieze reafirmarea intereselor naţionale cu menţinerea solidarităţii şi a angajamentelor internaţionale (UE, NATO, parteneriatul cu SUA). Semnalarea corupţiei şi a slăbirii administraţiei publice drept probleme de securitate reflectă o abordare mai largă a securităţii naţionale, care integrează dimensiuni interne – administrative, economice şi sociale – cu cele militare şi geopolitice.

Consultați aici întregul document – Strategia Națională de Apărare a Țării.